ZF 24

Lupta fostului guvernator BCE Mario Draghi pentru reformarea de la temelii a economiei europene se loveşte fatal de refuzul rece al Germaniei. „În esenţă, asta înseamnă că Germania ar trebui să plătească pentru alţii, chestiune care nu poate fi aplicată”

Lupta fostului guvernator BCE Mario Draghi pentru...

Autor: Andrei Şerbănescu

10.09.2024, 13:52 489

În pofida avertismentelor lui Mario Draghi că datoria comună este esenţială pentru a face Uniunea Europeană mai competitivă în faţa Chinei şi SUA, Germania nu consideră această opţiune ca fiind prioritară, potrivit Bloomberg.

Fostul prim-ministru italian a prezentat luni raportul său mult aşteptat privind redresarea economiei europene, cu emisiunea de obligaţiuni comune drept principal punct de interes. Ca răspuns, ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a declarat că o astfel de abordare nu va rezolva problemele structurale ale regiunii.

„Sunt foarte sceptic referitor la propunerea domnului Draghi privind datoria”, a spus Lindner într-o declaraţie pentru N-TV. „În esenţă, aceasta înseamnă că Germania ar trebui să plătească pentru alţii, chestiune care nu poate fi aplicată.”

Această reacţie din partea Berlinului subliniază dificultăţile în implementarea planului de 400 de pagini destinat să restabilească competitivitatea blocului în raport cu alte pieţe de pe glob.

Rezistenţa faţă de cererea lui Draghi ca regiunea să investească anual până la 800 de miliarde de euro (884 de miliarde de dolari) şi să se angajeze să emită regulat obligaţiuni comune reflectă o istorie lungă de impasuri în ceea ce priveşte ambiţiile rivale din interiorul UE.

„Mesajul lui Draghi este menit să tragă un semnal de alarmă”, a declarat Gilles Moec, economist şef la Axa Group. „Putem concura cu SUA, ştim ce trebuie să facem acest lucru, este în limitele posibilităţilor noastre.”

Solicitările Italiei pentru o Uniune Europeană care să devină mai mult decât suma părţilor sale prin combinarea puterii fiscale a naţiunilor sale s-au confruntat de mult cu opoziţia Germaniei, cea mai mare economie a UE, care a fost reticentă chiar şi în privinţa proiectului euro.

Această reacţie poate fi familiară pentru Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene, care, în timpul mandatului său la Frankfurt, a criticat abordarea „nein zu allem” (nu la tot) a omologului său de la Bundesbank, Jens Weidmann, în abordarea crizei datoriilor din regiune şi a ameninţării deflaţiei.

În ciuda importanţei raportului său, Draghi ştie că prea puţine dintre propunerile sale ar putea fi implementate în viitorul apropiat.