Magheru şi Nicolae Bălcescu, bulevardele cu o lungime totală de aproximativ un kilometru ce leagă Piaţa Romană de Piaţa Universităţii, în centrul Bucureştiului, sunt diferite de arterele comerciale ce străbat alte oraşe europene: brandurile internaţionale de îmbrăcăminte lipsesc aproape total, mâncarea „tradiţională“ este turcească, vietnameză sau din fast food-uri ca McDonald’s şi KFC, în timp ce sex shop-urile şi centrele de schimb valutar ocupă zeci de spaţii.
Chiriile de pe Magheru sunt acum mai mari chiar decât cele de pe Calea Victoriei, potrivit jucătorilor din piaţa de retail. Cel mai central „mall“ din Bucureşti are chirii cuprinse între 50 şi 80 de euro/mp lunar, în funcţie de distanţa faţă de metrou, mai scumpe ca în Băneasa Shopping City sau AFI Palace Cotroceni.
Cu toate acestea, mixul de chiriaşi este unul pestriţ, care mai degrabă profită de traficul dintre cele două staţii de metrou (Universitate şi Romană) în loc să fie în sine o destinaţie, care să atragă clienţi prin produsele şi serviciile oferite.
Fiind totuşi punctul zero al Capitalei, zona este în permanentă mişcare şi transformare, iar într-un final şi-ar putea descoperi identitatea: câţiva muncitori montează dale de piatră pe trotuarul dinspre Calea Victoriei, doi retaileri renovează clădiri istorice în care speră să deschidă magazine cu vizibilitate, dar şi cu vânzări, un dezvoltator imobiliar ridică o clădire de birouri cu spaţii comerciale la parter, iar anumite spaţii au intrat în reamenajare, pentru a se mula pe noi magazine.
„Magheru nu arată a bulevard principal de capitală europeană. În niciun caz. Reabilitarea blocurilor poate ar ajuta. Cu siguranţă şi o parcare ar rezolva o parte din probleme. Bulevardul ar trebui să arate altfel, dar situaţia s-a deteriorat în «vremurile bune», când chiriile erau şi mai sus, alimentate de cazinouri şi farmacii, care erau la fiecare pas“, afirmă Oana Iliescu, managing director al firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.
Proprietarii de clădiri şi spaţii comerciale din zonă au preferat însă în aceşti ani să încaseze chirii ridicate şi să investească mai puţin spre deloc: aproape 20 de imobile de pe Magheru şi Nicolae Bălcescu au „bulină“, în timp ce clădiri ca fostul hotel Lido sunt neutilizate de mai mulţi ani.
Ce mişcări fac retailerii din zonă
O parte din spaţiile de pe Magheru nu şi-au schimbat de zeci de ani destinaţia: librării şi cinematografe ca Patria, Scala sau Studio continuă să reziste pe bulevardul tranzitat zilnic de aproximativ 100.000 de maşini, în timp ce retailerii de îmbrăcăminte care şi-au încercat norocul în zonă au fost de cele mai multe ori nevoiţi să tragă obloanele în scurt timp.
Belgienii de la Mega Image sunt pe cale să îşi pună amprenta şi în apropiere de Piaţa Universităţii, unde vor deschide un Shop & Go într-un spaţiu eliberat anul trecut de retailerul Tom Tailor, în timp ce magazinul de îmbrăcăminte BSB de lângă Romană trece din nou printr-un proces de renovare.
Magazinul Adidas din dreptul staţiei de metrou de la Romană a fost închis, în timp ce fostul magazin Nike a devenit Star Place, brand aflat în portofoliul companiei Elmec, ce a început una dintre cele mai importante investiţii din zona: reabilitarea unei clădiri istorice situate la intersecţia străzii Ion Câmpineanu cu bulevardul Nicolae Bălcescu.
Cinci milioane de euro într-o clădire
Elmec va reabilita în următorii doi ani clădirea istorică având o suprafaţă de circa 5.000 de metri pătraţi în urma unei investiţii de aproximativ 5 milioane de euro, urmând să folosească spaţiile pentru birouri şi magazine. „Dorim ca acest proiect să reprezinte un punct de reper major atât pentru compania noastră, cât şi pentru peisajul bucureştean“, spune Cristian Beznoska, CEO al Elmec România, firmă cu afaceri de aproape 25 de milioane de euro anul trecut.
Închirierea spaţiilor de pe Magheru rămâne un demers dificil, iar acest lucru este vizibil şi din imaginea clădirii Magheru One, a cărei reabilitare a fost finalizată anul trecut. Clădirea austriecilor de la SĂB Gruppe are un singur chiriaş în spaţiile de birouri şi doar un magazin de ochelari în spaţiile comerciale de la parter, dar situaţia probabil se va schimba pe măsură ce întregul bulevard va scăpa de imaginea prăfuită din prezent.
Acum, băncile continuă să fie principalul client al proprietarilor de spaţii de pe Magheru: de la Romană la Universitate BCR, ING, Piraeus sau Banca Transilvania au câte două agenţii fiecare, în timp ce BRD, Garanti, Raiffeisen, UniCredit, Alpha Bank sau Bancpost au de asemenea prezenţe pe această arteră.
Ce găseşti de mâncare?
În ceea ce priveşte oferta de mâncare, în-afară de KFC şi McDonald’s puţini au reuşit să reziste chiriilor mari din zonă, unul dintre cele mai importante eşecuri fiind consemnat de Burger King, care de altfel a ieşit de tot din piaţa locală.
În ultimul an au început să-şi facă simţită prezenţa mâncărurile orientale: din vara anului trecut funcţionează un fast food vietnamez, deţinut chiar de un antreprenor din Vietnam, în februarie anul acesta a fost deschisă o şaormerie Hottie a unor investitori turci, iar de săptămâna trecută pe Magheru poate fi găsită şi baclava dintr-o patiserie cu specific oriental. Întreb: văd că aveţi şuberek cu brânză, dar poale-n brâu nu aveţi? „Sunteţi pretenţios. Dacă asta a dorit patronul, asta vindem. Şi pentru prima săptămână merge treaba“, spune una dintre vânzătoarele de la Emre Baklava.
În rest, operatorii de telefonie mobilă - Orange, Vodafone şi Cosmote -, parfumeriile Sephora şi Marionnaud sau farmacii ca Sensiblu, Catena, Dona sau Belladonna au de asemenea business pe Magheru. Zona rămâne una care acoperă serviciile imediate, dar nu şi segmentul de modă şi restaurante, astfel că mallul va continua cel puţin pentru o perioadă să reprezinte principala variantă pentru retailerii care vor să ajungă la clienţii din Bucureşti.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 1.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
