ZF 24

Mai poate rezista sistemul? Reducerea CAS şi indexarea pensiilor vor duce deficitul bugetului de asigurări la un nivel record de 20 de miliarde de lei anul viitor

Mai poate rezista sistemul? Reducerea CAS şi indexarea pensiilor vor duce deficitul bugetului de asigurări la un nivel record de 20 de miliarde de lei anul viitor

Autor: Adelina Mihai

25.11.2014, 00:07 2740

Specialiştii spun că există trei factori care vor influenţa stabilirea bugetului de asi­gurări sociale pentru anul viitor: reducerea CAS cu 5 puncte la angajator aplicată încă din toamna acestui an, majorarea automată a pensiilor ca urmare a indexării acestora cu va­loarea inflaţiei şi a creşterii economice (pre­văzută în legea pensiilor), dar şi creş­terea nivelului de contribuţii la pilonul II de pensii (de la 4,5% din salariul angajatului la 5%).

Cu toate acestea, Casa de Pensii nu are estimări privind bugetul de pensii pentru anul viitor, iar guvernul Ponta nu a transmis încă Parlamentului proiectul bugetului de stat pentru 2015, deşi acest lucru trebuie să se întâmple în fiecare an, până pe 15 noiem­brie, conform legii.

„Proiecţia bugetară (a bugetului de pensii – n.red.) pentru 2015 se face la Finanţe, la Prognoză, la Ministerul Muncii. Noi realizăm doar partea de execuţie a acestuia“, a răspuns Angelica Mihail, pur­tă­torul de cuvânt al Casei Naţionale de Pensii Publice din România, întrebată de prog­nozele principalilor indicatori ai bugetului de pensii pentru anul viitor.

În 2013, statul a cheltuit peste 50 de miliarde de lei pentru plata pensiilor celor 5,2 milioane de pensionari din sistem. Deoarece din contribuţiile celor 4,8 mi­lioane de angajaţi-contribuabili nu reuşesc să se strângă la fondul de pensii suficient de mulţi bani pentru plata pensiilor, din 2007 încoace bugetul Casei de Pensii este pe deficit, anul trecut ajungând la 12 mld. lei, fiind acoperit din subvenţii.

 

Pensiile cresc automat

Premierul Victor Ponta a spus că pentru anul viitor există premisele unei creşteri a pensiilor cu cel puţin 5%, iar aceasta va con­tribui, cel mai probabil, la adâncirea defi­citului. Totuşi, legea pensiilor obligă gu­ver­nul să indexeze pensiile în funcţie de nivelul inflaţiei şi al creşterii economice, indicatori care, cumulat, se vor apropia de nivelul de 5%, conform estimărilor analiştilor.

De asemenea, reducerea CAS cu 5 puncte la angajator, măsură pe care re­pre­zen­tanţii guvernului au spus că vor să o men­ţină, va adânci cu cel puţin 5 miliarde de lei deficitul, potrivit unor calcule ale ZF, care iau în considerare nivelul veniturilor înca­sate din contribuţiile din 2013. Ce se poate face însă pentru controlul deficitului pen­siilor?

„Singura soluţie pe termen scurt pentru acest deficit este îngheţarea pensiilor până când sistemul va reuşi să se echilibreze. Sigur, apoi ar trebui să se facă investiţii, să se atragă fonduri europene, în aşa fel încât numărul de contribuabili să fie cel puţin la fel de mare precum cel al pensionarilor“, a spus Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. În opinia sa, există mai multe soluţii pentru rezolvarea problemelor din sistemul public de pensii, iar printre măsurile care ar putea sta la baza echilibrării bugetului este aceea de a nu se mai permite cumulul de pensii cu salarii în sistemul public.

„De asemenea, cei care lucrează în agricultură ar trebui încurajaţi, prin stimulente şi nu prin sancţiuni, să contribuie la sistemul de pensii. Situaţia ideală ar fi să crească numărul de contribuabili“, a mai spus Marian Preda.

În opinia lui Ionuţ Dumitru, preşedin­tele Consiliului Fiscal, deficitul fondului de pensii se va adânci, câtă vreme raportul dintre numărul de pensionari şi cel al sa­lariaţilor nu se va îmbunătăţi. În 2013, un salariat susţinea, în medie, un număr de 1,08 pensionari, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte raportul dintre numărul de salariaţi şi cel al pensio­narilor, iar acesta va continua să se dete­rioreze, odată cu ieşirea la pensie a «decre­ţeilor»“, a spus Ionuţ Dumitru. El a adăugat faptul că România nu a avut niciodată o re­for­mă adevărată pentru încurajarea nata­li­tăţii, iar acest lucru va conduce la o dete­rio­rare a situaţiei sistemului public de pensii.

„Câtă vreme indemnizaţia pentru mame este de maximum 1.200 de lei pe lună în cazul celor care stau acasă doi ani, nata­li­ta­tea nu este încurajată. Având în vedere că ma­jo­ritatea tinerilor au credite la bancă, trecerea de la un venit lunar mediu de 2.000 – 3.000 de lei la unul de 1.200 de lei pe lună din care să se plătească şi o rată la credit nu e con­venabilă“, a mai spus şeful Consiliului Fiscal.

 

Reducerea CAS nu va micşora pensiile viitoare

La un salariu de 1.000 de lei brut pe lună, contribuţia angajatorului la pensia an­ga­jatului este de 158 de lei (adică 15,8% din salariu), în scădere cu 50 de lei pe lună prin comparaţie cu situaţia de dinainte de luna octom­brie a acestui an, când s-a decis redu­cerea CAS cu 5 puncte. În aceste condiţii, se ridică întrebarea: va afecta reducerea CAS în vreun fel valoarea pensiilor viitoare, ob­ţi­nu­te de actualii salariaţi care sunt con­tri­bua­bili la sistemul de pensii?

„Reducerea CA la angajator nu are nicio legătură cu punctajul pentru pensie. În calculul pensiei se ia în considerare salariul persoanei respective şi salariul mediu la nivel naţional, iar punctajul pentru calculul pensiei nu are nicio legătură cu cota de contribuţie“, a mai spus Angelica Mihai de la Casa de Pensii.

AFACERI DE LA ZERO