Companiile din România mai au la dispoziţie două săptămâni pentru depunerea situaţiilor financiare aferente exerciţiului financiar 2025, riscând altfel amenzi cuprinse între 300 şi 4.500 de lei, în funcţie de durata depăşirii termenului.
Cazurile prelungite pot conduce inclusiv la declararea contribuabilului ca inactiv fiscal, cu efecte semnificative asupra activităţii companiei, inclusiv în relaţia cu partenerii comerciali şi autorităţile fiscale, subliniază consultanţii Forvis Mazars.
Începând cu exerciţiul financiar 2025, situaţiile financiare şi raportările contabile se depun exclusiv în format electronic, iar noile praguri de clasificare a entităţilor, actualizate în linie cu Directiva UE 2023/2775, pot modifica obligaţiile de raportare pentru numeroase companii.
Totodată, sezonul de închidere financiară din acest an aduce în atenţia companiilor subiecte precum ajustările de TVA şi de preţuri de transfer, recuperarea pierderilor fiscale, verificările privind capitalurile proprii, implementarea REGES-ONLINE şi pregătirea pentru noile cerinţe europene privind transparenţa salarială.
Procesul de închidere financiară pentru 2025 presupune mai mult decât întocmirea bilanţului contabil. Companiile trebuie să finalizeze inventarierea patrimoniului, să efectueze reconcilierea soldurilor, să analizeze ajustările şi provizioanele şi să revizuiască politicile contabile şi tratamentele aplicate.
„Vedem un nivel mult mai ridicat de atenţie din partea autorităţilor asupra asigurării consistenţei şi corelării între raportările financiare şi cele fiscale. În acest context, companiile trebuie să abordeze procesul de închidere financiară ca pe un exerciţiu strategic, orientat spre conformare şi consolidarea mecanismelor de control intern, şi nu doar ca pe o obligaţie administrativă. Clasificarea corectă a entităţii, analiza capitalurilor proprii şi documentarea ajustărilor contabile devin elemente esenţiale în pregătirea situaţiilor financiare anuale.”, a declarat Mariana Dragomir, Partner, Outsourcing - Accounting, Forvis Mazars în România.
Noile măsuri fiscale introduc şi restricţii suplimentare pentru societăţile care înregistrează activ net contabil sub jumătate din capitalul social, inclusiv limitări privind distribuirea dividendelor şi rambursarea împrumuturilor către acţionari sau asociaţi până la reconstituirea capitalului propriu.
În zona fiscală, ajustările de TVA rezultate în urma inventarierii anuale, tratamentul creanţelor neîncasate şi implicaţiile ajustărilor de preţuri de transfer continuă să reprezinte principalele zone de risc pentru contribuabili.
În acelaşi timp, companiile trebuie să finalizeze corect calculul impozitului pe profit, inclusiv verificarea deductibilităţii cheltuielilor sociale, de protocol sau a ajustărilor pentru depreciere.
„Autorităţile fiscale analizează din ce în ce mai atent documentarea ajustărilor fiscale şi a tranzacţiilor intragrup. În special în cazul ajustărilor de preţuri de transfer, companiile trebuie să poată demonstra clar substanţa economică a serviciilor şi tratamentul TVA aplicat. În paralel, definitivarea calculului de impozit pe profit necesită o atenţie sporită asupra deductibilităţii anumitor categorii de cheltuieli şi asupra recuperării pierderilor fiscale.”, a menţionat Mihaela Hampu, Director, Tax, Forvis Mazars în România.
Anul fiscal 2025 este ultimul an de aplicare a facilităţilor prevăzute de OUG 153/2020 privind bonificaţiile pentru menţinerea sau creşterea capitalurilor proprii.
În zona HR & Payroll, după finalizarea procesului de migrare la REGES‑ONLINE la 31 decembrie 2025, atenţia angajatorilor se mută de la aspectele tehnice ale tranziţiei către conformitatea operaţională şi calitatea datelor raportate, în acord cu prevederile HG nr. 295/2025 şi ale Ordinului nr. 1107/2025.
Pentru multe organizaţii, acest nou cadru presupune verificarea şi corectarea informaţiilor existente în registru, precum şi alinierea proceselor interne de HR şi Payroll la cerinţele actuale de raportare şi administrare a datelor privind salariaţii şi contractele individuale de muncă.
În paralel, intensificarea controalelor ITM aduce un accent sporit pe evidenţa timpului de muncă, completarea şi transmiterea corectă a datelor în REGES‑ONLINE, precum şi pe conformitatea dosarelor de personal, dincolo de simpla existenţă a raportărilor.
Directiva europeană privind transparenţa salarială, care trebuie transpusă în legislaţia naţională până la 7 iunie 2026, intră într-o etapă decisivă şi pentru companiile din România, după publicarea proiectului legislativ naţional în consultare publică la finalul lunii martie 2026.
Printre obligaţiile vizate se numără transparenţa grilelor salariale, accesul angajaţilor la informaţii privind criteriile de salarizare şi promovare, precum şi raportarea diferenţelor salariale între femei şi bărbaţi.
În plus, companiile vor trebui să demonstreze că politicile de compensare sunt bazate pe criterii obiective şi neutre din perspectiva genului, iar organizaţiile care înregistrează diferenţe salariale semnificative vor putea fi obligate să implementeze măsuri corective şi planuri de acţiune.
„Termenul de transpunere al Directivei europene privind transparenţa salarială se apropie rapid, iar de la publicarea draftului legislativ în România, pe 30 martie, subiectul a generat tot mai multe dezbateri în mediul de afaceri, în special în jurul modului în care companiile îşi vor adapta politicile de remunerare şi procesele interne. În practică, multe organizaţii descoperă că nu au încă o arhitectură clară a rolurilor, criterii unitare de evaluare sau mecanisme suficiente pentru justificarea diferenţelor salariale. Dincolo de conformare, transparenţa salarială va avea un impact direct asupra culturii organizaţionale, retenţiei şi reputaţiei angajatorului.”, a menţionat Florina Ilie, Senior Manager, HR & ESG Advisory, Forvis Mazars în România.
