Invitat la ediţia din 2025 a ZF Power Summit, Marius Gubernat, director, Integrated Management Department, Salrom, a declarat că societatea a depus două proiecte în valoare totală de aproape 450 de milioane de euro către Comisia Europeană, vizând explorarea şi exploatarea grafitului, care ar putea duce eventual şi la fabricarea grafenului, cel mai bun conductor de electricitate cunoscut până în prezent.
„Salrom a depus două proiecte către Comisia Europeană. Unul se oferă la exploatare, adică la redeschiderea unor mine care au fost închise în arealul Baia de Fier din judeţul Gorj, acolo are România rezerve de grafit. Vrem redeschiderea acestor mine pentru că Salrom are licenţa respectivă şi suntem absolut convinşi că, împreună cu ANRM, vom reînnoi licenţa care expiră în 2025, actele fiind deja depuse.”
Societatea Naţională a Sării (Salrom) este singurul producător de sare din România, fiind deţinut în proporţie de 51% de stat. Restul capitalului social aparţine Fondului Proprietatea (simbol bursier FP). Compania a iniţiat din 2021 studiile de fezabilitate pentru redeschiderea exploatării zăcămintelor de grafit din mina de la Baia de Fier, a cărei activitate a fost oprită în 1994.
„Primul are o valoare estimată la 198 de milioane de euro, asta însemnând redeschiderea efectivă a sitului din care să extragem şisturi grafitoase. Cel de-al doilea proiect se referă la prelucrarea acestor şisturi. Este foarte important ca lanţul să se închidă, întotdeauna dacă vom gândi strâmt, dacă vom exploata materia primă şi o vom vinde ulterior, nu va fi dezvoltare economică”, adaugă Marius Gubernat.
Alte declaraţii:
- Dezvoltarea economică vine atunci când lanţul se închide, când te duci până la a fabrica grafit de înaltă calitate, ceea ce ne dorim noi. Eventual, în măsura în care reuşim, am putea fabrica chiar grafen, un derivat din grafit, cu nişte proprietăţi uluitoare. Este cel mai bun conductor electric descoperit vreodată.
- Al doilea proiect l-am estimat la 250 de milioane de euro. Aceştia sunt bani pe care i-am cerut oficial. Până acum am primit două răspunsuri: unul spune că suntem încadraţi corect, adică ne regăsim în această listă de 34 de materii prime critice pe care a pus-o la dispoziţie UE.
- În februarie am primit nişte solicitări de clarificări, aşa cum se face de obicei cu proiectele europene, la care am răspuns în timp util şi aşteptăm acum să vedem ce va spune Comisia Europeană prin directoratul general care se ocupă de tot ceea ce înseamnă piaţă, materii prime ş.a.m.d.
- Aceste proiecte sunt scrise, gândite, elaborate, depuse de către Salrom, dar ele sunt practic ale statului român, deci ar trebui privite ca nişte proiecte de interes naţional. Importanţa pe care o vom avea în viitor, reuşind să fim producător de asemenea materii prime critice, va fi uluitoare. Cerul este limita în momentul de faţă.
- Ne aşteptăm ca până la finalul primăverii, undeva în aprilie-mai, să se reia această rundă de clarificări în ceea ce priveşte proiectele. La sumele pe care le-am spus, este vorba de o negociere între stat şi Comisie pentru că aceste proiecte sunt total atipice. Nu fac parte nici din PNRR, nici din fonduri structurale.
- UE s-a trezit şi a zis „hai să facem şi noi ceva în domeniul acesta” pentru că o să rămânem cu Green Deal-ul, iar China nu are Green Deal. Este foarte greu să concurezi cu cineva care nu are Green Deal şi produce 850.000 de tone de grafit pe an.
- Uniunea Europeană este foarte atentă în momentul de faţă în ceea ce priveşte tot acest ansamblu al materiilor prime critice. De altfel, au şi lansat prin septembrie o linie de finanţare atipică. Vă pot spune asta pentru că experienţa mea anterioară este inclusiv în managementul fondurilor europene.
- Este lansată direct de către comisie către toţi cei care deţineau licenţe de exploatare în ceea ce priveşte materiile prime critice. Există în momentul de faţă aşa ceva pentru că, până la urmă, greutatea a ceea ce înseamnă rezervele pe care le are fiecare stat în subsol cade pe operatori, pe societăţi, cei care deţin licenţele de explorare şi exploatare a diverselor zăcăminte.
- Noi suntem în primul rând o societate cu capital majoritar de stat. Există o tendinţă la ora actuală pe care nu putem să o neglijăm, de etatizare a ceea ce înseamnă resurse, materii prime critice. La nivel european ea se manifestă ca atare.
