ZF 24

MBA-ul a devenit un „kit de supravieţuire“ în carieră pentru managerii români

Peste 200 de manageri din România termină anual cursurile unui program de educaţie managerială de tip MBA sau EMBA

Peste 200 de manageri din România termină anual cursurile unui program de educaţie managerială de tip MBA sau EMBA

Autor: Anelis Baciu

07.02.2016, 00:00 1580

Programele de educaţie mana­gerială de tip MBA sau Executive MBA oferite de şcolile de afaceri sunt din ce în ce mai mult percepute de managerii români asemenea unor kituri de supravieţuire în carieră, care contribuie semnificativ la înţelegerea businessului în ansamblu şi care pot totodată înlesni ascensiunea profesională, consideră absolvenţii celei mai recente promoţii a programului de Executive MBA oferit pe piaţa locală de austriecii de la WU Executive Academy.

„Mi-am dorit să urmez cursurile unui astfel de program pentru că în opinia mea MBA-ul este un kit de supravieţuire în carieră. După o anumită perioadă simţi nevoia să îţi împrospătezi mintea cu informaţii de ultimă oră într-un mediu din care fac parte manageri cu expunere în domenii diverse“, afirmă Alexandru David, head of business support în cadrul OMV Petrom, proaspăt absolvent de EMBA. El nu a finanţat  din surse proprii costurile programului, acesta fiind plătit în proporţie de peste 50% de compania în care lucrează, dar şi printr-o bursă oferită de WU Executive Academy.

La sfârşitul lunii trecute, 28 de manageri şi antreprenori din România au absolvit programul de Executive MBA din cadrul şcolii austriece de business WU Academy. Programul se întinde pe o perioadă de 14 luni şi costă 35.000 de euro, fiind cel mai scump de pe piaţa locală. Pe parcursul cursurilor, 16 studenţi, adică aproape două treimi din numărul total, au fost promovaţi sau şi-au schimbat angajatorul.

Unul dintre ei este Irina Fosa, o tânără în vârstă de 30 de ani care a câştigat bursa acordată de ZF pentru a urma cursurile programului de Executive MBA al WU Academy şi care din septembrie anul trecut este strategic partner manager în cadrul Google Irlanda. Anterior ea a lucrat vreme de aproape şase ani pentru retailerul belgian Mega Image.

„Eram în căutare de noi oportunităţi din punct de vedere profesional, însă nu căutam în mod activ să îmi schimb jobul. Procesul de selecţie al Google a durat în jur de două luni şi a constat atât în interviuri telefonice, cât şi interviuri faţă în faţă“, explică Irina Fosa, care consideră că şi MBA-ul a cântărit în obţinerea noului job.

La o schimbare a jobului în perioada următoare se aşteaptă şi Andrei Vulpescu, în vârstă de 30 de ani, în prezent division country controller în cadrul grupului industrial Siemens România.

„Voi pleca probabil din nou din ţară pentru a prelua o poziţie în cadrul grupului ori de management, ori de specialist. Am vrut să fac un MBA pentru că mi-am dorit diversitate. Am urmat foarte multe cursuri în cadrul companiei, însă dezavantajul unor astfel de programe de formare este că întâlneşti persoane din acelaşi mediu, aceeaşi cultură organi­zaţională“, afirmă Andrei Vulpescu. El a primit finanţare pentru cursurile de MBA atât din partea companiei pentru care lucrează, cât şi de la WU Academy. Întrucât angajatorul a suportat o parte din costurile de şcolarizare, Vulpescu nu poate părăsi compania pentru o perioadă de câţiva ani. „Compania a plătit 50% din costuri, de aceea am o clauză de retenţie pe câţiva ani, care însă nu mă deranjează pentru că vreau şi am posibilitatea să mă dezvolt în cadrul Siemens“, adaugă Andrei Vulpescu, care lucrează de 11 ani pentru Siemens.

De regulă angajatorii care îşi susţin financiar anagajaţi în cadrul unui program de MBA impun anumite clauze de retenţie care se întind pe o perioadă de câţiva ani.

Interdicţia de a părăsi compania în care lucrează pentru o perioadă de doi ani o are şi Alin Ioaneş, general manager al grupului britanic Versapack cu afaceri în domeniul produselor anti­doping, am­balajelor pentru corespon­denţă, al genţilor medicale şi plicurilor poştale şi care deţine o fabrică cu 100 de angajaţi  şi în judeţul Cluj.

La capitolul greutăţi, absolvenţii programelor de MBA spun în unanimitate că găsirea unui echilibru între viaţa de familie, cea profesională şi orele dedicate studiului este cel mai dificil de realizat pe parcursul unui program de formare managerială.

Peste 200 de manageri din România termină anual cursurile unui program de educaţie managerială de tip MBA sau EMBA, potrivit suplimentului Top MBA, redactat de Ziarul Financiar în fiecare an în luna martie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO