Mineral Proiect Invest, companie controlată de familia Bîlteanu şi printre ai cărei acţionari indirecţi se numără şi Petru Văduva, CEO al Ţiriac Holding, obţine licenţa de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra, judeţul Sibiu. Licenţa a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 septembrie 2026.
Acest pas reprezintă o premieră la nivel european, anunţă reprezentanţii companiei, acolo unde se dă o cursă pentru extracţia materiilor prime critice, esenţiale în procesul de tranziţie energetică şi pentru dezvoltarea mai multor lanţuri industriale.
Planul acţionarilor pornind de la această licenţă este dezvoltarea unui lanţ valoric integrat, investiţiile totale urmând să ajungă la circa 400 de milioane de euro. Zăcământul din Valea Dobra, aflat în apropierea localităţii Răşinari, dispune de resurse estimate de peste 50 de milioane de tone.
„Obţinerea licenţei de exploatare este un moment definitoriu pentru MPI Magnesium şi pentru proiectul pe care îl construim de mai mulţi ani. România deţine o resursă importantă, dar adevărata sa valoare apare atunci când nu ne limităm la extracţie, ci dezvoltăm aici întregul lanţ industrial. Obiectivul nostru este să transformăm această resursă într-o sursă europeană de produse din magneziu cu valoare adăugată ridicată şi să contribuim astfel la reducerea uneia dintre dependenţele strategice ale Uniunii Europene”, a declarat Andrei Degeratu, preşedinte şi director general al Mineral Proiect Invest S.A. Andrei Degeratu a ocupat în perioada 2004-2016 funcţia de senior vice president al GSP Holding, business controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale la acel moment.
Proiectul este gândit cu o structură mixtă de finanţare, care va include capital propriu, finanţare bancară şi instrumente de finanţare publică, naţionale şi europene.
“Suntem deja în discuţii cu mai multe instituţii financiare, atât bănci româneşti, cât şi internaţionale, pentru structurarea finanţării proiectului şi analizăm, în paralel, mecanismele de sprijin disponibile pentru investiţiile strategice din domeniul materiilor prime critice. Proiectul beneficiază deja de finanţare europeană prin EIT RawMaterials pentru activităţi de dezvoltare tehnologică şi validare a procesului”, a precizat Andrei Degeratu pentru ZF. “Estimăm o perioadă de aproximativ 24–30 de luni pentru construcţia şi punerea în funcţiune a primei etape industriale, calculată de la finalizarea procedurilor de autorizare şi demararea efectivă a investiţiei”, a mai precizat acesta.
Licenţa de exploatare reprezintă un pas juridic esenţial pentru valorificarea resursei minerale, iar dezvoltarea efectivă a proiectului presupune parcurgerea unor etape distincte de autorizare, prevăzute de legislaţia de mediu şi de cea privind construcţiile.
Aceste proceduri sunt deja în pregătire, iar MPI se află în dialog cu autorităţile competente pentru stabilirea şi parcurgerea etapelor necesare atât pentru dezvoltarea exploatării de la Valea Dobra, cât şi pentru viitoarea unitate industrială de la Sălişte, au mai precizat reprezentanţiic omapniei.
„Europa are nevoie nu doar de acces la resurse, ci şi de capacitatea de a le transforma în produse industriale în interiorul Uniunii Europene. Aceasta este logica proiectului MPI Magnesium: exploatare, procesare şi valoare adăugată create în România. Licenţa de exploatare reprezintă un pas esenţial pentru trecerea de la resursa identificată la următoarele etape de dezvoltare a acestui proiect industrial”, a declarat Petru Văduva, vicepreşedinte al Mineral Proiect Invest S.A.
Proiectul este conceput pentru transformarea minereului în produse de înaltă puritate destinate industriilor europene. În etapele ulterioare de dezvoltare, fluxul tehnologic va putea fi extins inclusiv către producţia de magneziu metalic. Prima componentă a proiectului vizează exploatarea zăcământului de la Valea Dobra, care va fi supus concasării primare în zona de extracţie. Ulterior, materialul va fi transportat către uzina de procesare de la Sălişte, unde vor avea loc etapele avansate de prelucrare.
“Produsele avute în vedere în cadrul proiectului au aplicaţii în sectoare industriale importante: Hidroxidul de magneziu Mg(OH)₂ este utilizat, printre altele, ca agent ignifug fără halogeni în industria cablurilor, a materialelor plastice, în construcţii, industria auto şi electronică. Oxidul de magneziu (MgO) de înaltă puritate şi magnezia topită sunt utilizate în metalurgie, siderurgie, inclusiv pentru materiale refractare destinate cuptoarelor care operează la temperaturi foarte ridicate, ceramică tehnică şi alte aplicaţii industriale de înaltă temperatură.”
Uniunea Europeană se confruntă cu o dependenţă semnificativă de importuri pentru aprovizionarea cu magneziu şi produse pe bază de magneziu, ceea ce expune industriile europene la riscurile asociate concentrării lanţurilor globale de aprovizionare. În acest context, dezvoltarea în Europa a unui lanţ care integrează resursa minerală şi procesarea industrială capătă o relevanţă strategică.
“Obiectivul nostru este ca dezvoltarea proiectului să respecte cele mai înalte standarde europene de mediu şi cele mai bune practici aplicabile industriei miniere şi de procesare. Prin soluţiile tehnologice şi logistice pe care le pregătim – inclusiv transportul minereului pe cablu, utilizarea echipamentelor electrice şi integrarea energiei regenerabile – ne propunem să dezvoltăm un proiect cu o amprentă de carbon cât mai redusă şi să stabilim un nou reper pentru conceptul de green mining în Europa”, a mai precizat Andrei Degeratu, preşedinte şi director general al Mineral Proiect Invest S.A.
Reprezentanţii Mineral Proiect Invest au mai precizat că în proiect vor fi implicate companii româneşti de inginerie şi infrastructură afiliate MPI - Electromontaj, Emfor, Iproeb şi Electrotehnica EM.
“Împreună, aceste companii au înregistrat în anul 2025 o cifră de afaceri cumulată de peste 250 de milioane de euro şi însumează peste 1.650 de angajaţi, reunind capacităţi tehnice, industriale şi de execuţie relevante pentru dezvoltarea unui proiect de amploarea MPI Magnesium.”
Un grup select de 34 de materii prime critice, dintre care 17 sunt considerate a fi materii prime strategice, sunt în centrul procesului istoric al Uniunii Europene de tranziţie energetică. Litiul, cobaltul şi nichelul se folosesc pentru vehiculele electrice, borul este utilizat pentru turbinele eoliene, magneziul este utilizat pentru industrii cu valoare adăugată mare cum sunt cea aerospaţială, auto sau de apărare, iar grafitul este esenţial pentru mobilitatea electrică.
Problema majoră a UE este că în acest moment e dependentă importurile de materii prime critice cum a fost dependentă de gazul rusesc, dar intenţia este de a schimba acest lucru. De altfel, în primăvara anului trecut, Comisia Europeană a adoptat pentru prima dată o listă de 47 de proiecte strategice în producţia internă de materii prime critice, iar România figurează cu trei astfel de investiţii. Este vorba despre Salrom Baia de Fier pentru extragerea grafitului, Euro Sun Mining pentru extracţia cuprului şi Verde Magnesium pentru extracţia magneziului. Cele 47 de proiecte strategice sunt amplasate în 13 state europene: Belgia, Franţa, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia şi România şi oferă mineritului o şansă la care nimeni nu se mai aştepta, dar care era necesară tocmai în contextul tranziţiei energetice.
