Ministerul Finanţelor a atras, pe 2 octombrie, de pe pieţele externe, aproximativ 4 miliarde de euro, aceasta fiind una dintre cele mai de succes emisiuni de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale şi a patra tranzacţie realizată în 2025 de statul român.
Emisiunea s-a realizat în trei tranşe: o tranşă de 2 miliarde euro cu scadenţa de 7 ani (2033), cu un randament de 5,4% şi o dobândă de 5,3% pe an, o tranşă de 1 miliard euro pe 12 ani (2037), cu un randament de 6,2% şi o rată de dobândă de 6,1% , şi 1 miliard euro pe o nouă tranşă de 20 ani (2045), cu un randament de 6,6% şi o rată de dobândă de 6,5% pe an.
Aceasta este ultima tranzacţie publică de euroobligaţiuni a României în 2025.
Tranzacţia a fost intermediată de: Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, HSBC Continental Europe, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE şi Raiffeisen Bank International AG.
Totodată, corelat cu această emisiune, România a continuat procesul de administrare activă a portofoliului de datorie prin utilizarea unei operaţiuni de răscumpărare anticipată a euroobligaţiunilor scadente în anul 2026, în scopul limitării riscului de refinanţare şi extinderii maturităţii medii reziduale a portofoliului.
Astfel, România a anunţat şi oferte de răscumpărare la preţ fix (“Tender offer”) pe parcursul a 5 zile lucrătoare pentru fiecare dintre cele trei obligaţiuni suverane în euro cu scadenţa în 2026, cu o valoare cumulată de 4,25 miliarde euro.
Prin urmare, pe 10 octombrie, România a încheiat operaţiunea de răscumpărare anticipată parţială a euroobligaţiunilor cu scadenţa în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard euro:
- 550 milioane EUR din obligaţiunile cu scadenţa la 26 februarie 2026 (aprox.42,3% din emisiune),
- 240,3 milioane EUR din obligaţiunile cu scadenţa la 26 septembrie 2026 (aprox.13,4% din emisiune),
- 209,6 milioane EUR din obligaţiunile cu scadenţa la 8 decembrie 2026 (aprox.18,2% din emisiune).
Potrivit Ministerului de Finanţe, această operaţiune a atras cel mai mare volum total maxim al ordinelor din partea investitorilor înainte de fixarea marjelor, de 17,5 miliarde euro şi a înregistrat cea mai mare reducere de spread (45 bps pentru tranşele de 7 şi 20 de ani şi 40bps pentru tranşa de 12 ani) ce a permis reducerea cea mai semnificativă a primelor de emisiune (-15/-5/-5bps). De asemenea, a fost cea mai mare operaţiune de răscumpărare anticipată realizată de România printr-o emisiune de euroobligaţiuni, care a totalizat aproximativ 1 miliard de euro.
„Succesul României pe pieţele internaţionale de capital, în prima zi după adoptarea rectificării bugetare, confirmă încrederea investitorilor în direcţia economică a ţării şi în măsurile adoptate. Semnalul transmis sprijină continuarea reformelor pentru stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate fiscală. Vom acţiona ferm pentru corectarea dezechilibrelor şi pentru un mediu investiţional predictibil şi atractiv”, a declarat Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Emisiunea de euroobligaţiuni a beneficiat de o bază investiţională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât şi din perspectiva tipurilor de investitori.
Din punct de vedere al tipurilor de investitori, s-au distins investitorii de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat, care au avut o pondere în cadrul maturităţilor de 7, 12, respectiv 20 de ani de 71%, 51% şi respectiv 69%.
Cea mai mare participare a fondurilor de pensii şi asigurări a fost la tranşa de 12 ani (18%).
Fondurile suverane şi instituţiile oficiale au avut o participare echilibrată în cadrul tuturor tranşelor emisiunii, cu o pondere de 5% pentru maturităţile de 7 şi 20 de ani şi o participare uşor mai ridicată, de 8%, în tranşa de 12 ani.
