ZF 24

Ministerul Sănătăţii a pus pe hârtie ce decontează: urgenţele sunt gratuite, numărul consultaţiilor pentru unii pacienţi este plafonat, iar unele boli nu se mai tratează în spital

Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii

Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii

Autor: Ioana David

02.10.2013, 19:37 2126

Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică pachetul de servicii de bază, care cuprinde o listă cu investigaţiile şi ser­viciile pe care statul se obligă să le asigure oricărei persoane, fie că este asi­gurată sau nu.

Pachetul reprezintă de fapt o rearanjare a modului în care statul plăteşte servicii, deoarece lista stabileşte unde se acordă acestea: în spital, la medicul de familie ori în ambulatoriul de specialitate. Dacă până acum un pacient se putea adresa oriunde pentru aceste servicii care erau decontate, acum traseul este stabilit clar. Dacă acest traseu nu se respectă, statul nu plăteşte serviciile.

Pachetul de servicii a fost structurat sub forma a patru liste: pachetul pentru spital, pentru ambulatoriu, pentru medicină primară şi pentru programele de sănătate.
Cel mai amplu este pachetul pentru ambulatoriu, deoarece intenţia ministerului este să transfere o parte din afecţiunile care se rezolvau în spital către acest segment.

Documentul referitor la spital cuprinde o listă de câteva sute de afecţiuni ce nu vor fi decontate dacă se realizează cu internare în spital mai mare de 24 de ore. Printre acestea se numără ulcerul, amigdalita acută, bronşita cronică, astmul sau unele forme de hepatită.

Ministerul îşi motivează decizia prin faptul că acestea se pot rezolva ori în ambulatoriu, ori cu internare mai mică de 24 de ore. „Pachetul de bază este piatra de temelie şi cea mai im­por­tantă schimbare a sistemului sanitar. Este bine că au avut curaj să scoată acest pachet de bază. Cea mai mare temere a noastră (a mediului pri­vat - n.red.) în acest moment este ca dezbate­rea pu­blică să nu întârzie sau să blocheze imple­men­­tarea“, a spus Theodor Alexandrescu, pre­şe­dintele compa­niei de asigurări Metropolitan Life.


Ce se modifică

Până acum, pacienţii aveau acces la servicii în baza unei liste de la care erau excluse 17 ti­puri de intervenţii, însă nu se specifica exact dacă acestea se realizează în spital, în ambu­latoriu ori la medicul de familie. Numărul de consultaţii la care avea dreptul o persoană nu era plafonat.

Prin acest pachet de bază, statul stabileşte la câte consultaţii are dreptul o persoană care suferă de o boală cronică (care se întinde pe perioada întregii vieţi) şi care are o evoluţie stabilă. De exemplu, un pacient care are hipertensiune şi este stabil poate merge la me­dicul specialist din ambu­latoriu de maximum patru ori pe an. Dacă ace­laşi bolnav dezvoltă o complicaţie, această regulă nu se mai aplică. Prin această măsură statul încearcă să descurajeze accesarea nejus­tificată a serviciilor de către bolnavii cronici.  

Regula nu este valabilă nici pentru bolnavii acuţi (cei care suferă de o boală ce nu se întinde pe o perioadă mai mare de trei luni). De aceea, ori de câte ori răceşte, un pacient se poate adresa medicului de familie aşa cum o apendicită sau o naştere este decontată de stat.

Totodată, există şi o listă de investigaţii excluse complet de la decontare şi care se referă la unele analize care se pot realiza prin mai multe metode. În acest caz, statul decontează doar una dintre ele. Concret, statul decontează o colonoscopie clasică, dar nu şi o colonoscopie virtuală (până acum ambele erau decontate).

„Pachetul de bază include tot ce înseamnă me­­dicină de urgenţă, numărul şi tipul con­sul­tanţiilor şi analizelor de evaluare a riscului, ur­mă­rirea periodică a persoanelor cu risc de îm­bolnăvire, număr de consultaţii, creşterea nu­mărului de servicii care pot fi acordate de me­dicii de familie, consultaţii la medicul de spe­cialitate (…)“, a spus Eugen Nicolăescu, mi­nis­trul sănătăţii.


Pentru 36 de arii terapeutice statul spune ce decontează

În ambulatoriu, statul defineşte trei tipuri de consultaţii (scurtă, standard, lungă sau com­plexă), durata acestora (5, 20 sau 40 de mi­nute) şi frecvenţa.  Sunt spe­cificate 36 de arii terapeu­tice (alergologie, boli infecţioase, car­diovascu­lare etc.), iar pentru fie­care dintre acestea este menţionat numărul de con­sultaţii. De exemplu, în cardiologie sunt de­contate două consultaţii (o consultaţie iniţială şi una de control) pentru bolile acute, iar pentru bolile cro­nice sunt decontate maximum patru con­sultaţii pe an pentru un episod de boală. Documentele lansate în dez­ba­tere publică arată că orice persoană între 18 şi 40 de ani are dreptul preventiv la 1-2 consultaţii la medicul de familie la trei ani şi un set de investigaţii re­comandat. Pentru per­soanele de peste 40 de ani, numărul consul­taţiilor şi frecvenţa acestora cresc. Medicii de familie vor avea în obligaţii urmărirea femeii gravide, iar toate investigaţiile de la luarea în evidenţă a acesteia până la patru săptămâni de la naştere sunt suportate de către stat. Ministerul recomandă un număr de opt vizite prenatale de rutină care sunt decontate, speci­ficând totodată şi intervalul în care se realizează acestea.


Ce include pachetul de servicii de bază

Ce consultaţii decontează statul la medicii de familie

300 mil. euro
reprezintă suma pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) o alocă în acest an pentru medicii de familie.

Medicii de familie vor avea în obligaţii urmărirea femeii gravide, iar toate investigaţiile de la luarea în evidenţă a acesteia până la patru săptămâni de la naştere sunt suportate de către stat. Ministerul recomandă un număr de opt vizite prenatale de rutină care sunt decontate, specificând totodată şi intervalul în care se realizează acestea.

Orice persoană între 18 şi 40 de ani are dreptul preventiv la 1-2 consultaţii la medicul de familie la trei ani şi un set de investigaţii recomandat. Pentru persoanele de peste 40 de ani, numărul consultaţiilor şi frecvenţa acestora cresc.

Medicii de familie vor realiza şi vaccinurile copiilor în baza unui calendat stabilit.

Ministerul introduce şi noţiunea de medicină comunitară care se referă la asistenţii medicali, care alături de medicii de familie vor furniza servicii pemtru grupurile vulnerabile cum sunt serviciile pentru mamă şi copil, monitorizarea pacienţilor cu boli transmisibile sau vor asigura servicii speciale pentru pacienţii terminali.


Ce consultaţii decontează statul în ambulatoriu: sunt definite 36 de arii terapeutice şi pentru fiecare este precizat numărul de consultaţii

540 mil. euro
alocă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în acest an pentru serviciile în ambulatoriu (inclusiv pentru medicina de familie)

În ambulatoriu, statul defineşte trei tipuri de consultaţii (scurtă, standard, lungă sau complexă), durata acesteia (5, 20 sau 40 de minute) şi frecvenţa consultaţiilor.

Sunt specificate 36 de arii terapeutice (alergologie, boli infecţioase, cardiovasculare etc.), iar pentru fiecare dintre acestea este menţionat numărul de consultaţii.

De exemplu, în cardiologie sunt decontate două consultaţii (o consultaţie iniţială şi una de control) pentru bolile acute, iar pentru bolile cronice sunt decontate maximum patru consultaţii pe an.

Pentru pacienţii care au avut operaţii la inimă, numărul consultaţiilor creşte. De exemplu, pentru ocluzia şi stenoza arterei carotide, în primul an postoperator, statul decontează cinci consultaţii în primul an, două în cel de al doilea an.

În mod similar, pentru fiecare dintre cele 36 de arii terapeutice este definit numărul de consultaţii decontate.


Pachetul spital: statul spune ce nu vrea să mai deconteze

1,6 mld. euro
reprezintă suma pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate o alocă în acest an pentru spitale

Documentul lansat în dezbatere publică prezintă criteriile generale de internare.

Potrivit actului normativ, internarea poate să fie de două tipuri: de zi (maximum 24 de ore) şi continuă (mai mare de 24 de ore).

În prima categorie sunt incluse intervenţiile uşoare care necesită servicii de anestezie regională sau generală, radiografii, ecografii sau alte investigaţii acordate bolnavilor cu afecţiuni oncologice, serviciile de dializă, pentru bolnavii de HIV/SIDA.

În cea de a doua categorie, pentru spitalizarea continuă (mai mare de 24 de ore), se vor asigura acele servicii care nu se pot rezolva prin celelalte pachete.
Însă aici, ministerul propune o listă de servicii excluse de la spitalizarea continuă, decizie pe care instituţia o motivează prin faptul că acestea pot fi rezolvate şi fără internare. Câteva sute de afecţiuni sunt trecute pe această listă, printre acestea numărându-se ulcerul, amigdalita acută, bronşita cronică, astmul sau unele forme de hepatită.


Pachetul de programe de sănătate

Ministerul Sănătăţii enumeră 18 programe de sănătate (de exemplu programul naţional de oncologie, de diabet zaharat etc. ) fără a preciza ce tipuri de servicii sunt incluse.


Ce alte modificări vrea să mai facă Ministerul Sănătăţii

  • Discounturile de preţ acordate distribuitorilor şi farmaciilor să nu fie mai mari de 20% din volumul vândut;

  • Un producător trebuie să-şi vândă produsele prin minimum trei distribuitori;

  • Programele de sănătate vor fi grupate într-o structură de specialitate a ministerului;

  • în domeniul medicinei de urgenţă, compartimentele de primiri urgenţe (CPU) din spitale orăşeneşti să poată intra în coordonarea unităţilor de primiri urgenţe (UPU) din spitalele judeţene.

  • În zone aglomerate, cum sunt de exemplu mallurile, Ministerul Sănătăţii propune ca obligatoriu să existe un defibrilator;

  • Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) va prelua activitatea de autorizare a farmaciilor şi inspecţia pe tot lanţul, de la import/fabricaţie până la vânzarea cu amănuntul în farmacie;

  • Un proiect pilot privind statutul spitalelor se va aplica timp de un an; prin acesta se urmăreşte scoaterea spitalelor din categoria instituţiilor bugetare; acestea se pot transforma în regii autonome, societăţi comerciale cu capital de stat sau ONG-uri având ca proprietari statul sau comunităţile locale;

  • În aceleaşi spitale se va implementa un proiect pilot privind creşterea veniturilor medicilor şi echipelor medicale;

  • Un alt proiect este cel al răspunderii civile a personalului medical (malpraxis).



Ce a spus Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii

  • Introducerea pachetului de bază de servicii sanitare este un angajament politic pe care actualul guvern şi l-a asumat;

  • În recentul acord cu FMI, stabilirea pachetului de bază până la 30 septembrie într-o formă care să fie făcută publică este o condiţionalitate structurală;

  • Pachetul de bază a fost conceput pornind de la date statistice care au fost pentru prima dată prelucrate şi utilizate;

  • În perioada următoare vor avea loc discuţii pe tema pachetului de bază cu toţi partenerii din sistem;

  • Având în vedere resursele limitate, sistemul sanitar nu se mai poate susţine în maniera în care funcţionează la ora actuală, concentrat pe spitale, care fac internări nejustificate sau fictive şi sunt cele mai mari consumatoare de resurse;

  • Pachetul de bază este gratuit pentru toţi cetăţenii, asiguraţi şi neasiguraţi;

  • Dacă cetăţeanul ştie la ce servicii are dreptul în mod gratuit, este mai puţin probabil să apeleze la plăţi informale. Vrem să descurajăm această practică din sistem;

  • Până acum pacientul mergea la spital pentru orice. De acum înainte pachetul de bază oferă pacienţilor acces mai uşor la tratament prin medicul de familie şi de ambulatoriu.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO