• Leu / EUR4.9469
  • Leu / GBP5.8072
  • Leu / USD4.7475
ZF 24

Ministrul bugetului aşteaptă FMI şi Comisia Europeană ca să finalizeze a doua rectificare şi bugetul pentru 2014

Ministrul bugetului aşteaptă FMI şi Comisia Europeană ca să finalizeze a doua rectificare şi bugetul pentru 2014

Liviu Voinea, ministrul bugetului: Nu este posibil să nu avem o îmbunătăţire a ratingului timp de cinci ani. Cred că argumentele noastre au fost receptate. Sunt încrezător că, în condiţiile în care nu vor exista derapaje de la trendul actual de consolidare fiscală, ar fi justificată o îmbunătăţire a ratingului României. Situaţia macro a economiei româneşti din prezent justifică o altă reflectare inclusiv la nivelul agenţiilor de rating. Foto Răzvan Lupică

Autor: Claudia Medrega

17.10.2013, 21:35 574

Cea de a doua rectificare bugetară este încă „în lucru“ şi va finalizată până la sfârşitul lunii octombrie, după discuţii cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene, iar la începutul lunii noiembrie vom avea confirmarea de la Bruxelles dacă România este eligibilă pentru „clauza de investiţii“, care trebuie să fie în bugetul pentru 2014, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.

Clauza de investiţii reprezintă valoarea cofinanţării naţionale pentru fondurile structurale şi de coeziune, cu excepţia fondurilor UE pentru agricultură. „În lunile august şi septembrie veniturile bugetare au fost sub program. Important este că deficitul bugetar a fost sub ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană. A doua rectificare bugetară este în lucru“, a spus Voinea. Ţinta de deficit bugetar pentru finalul lunii septembrie a fost stabilită cu FMI la 9,1 mld. lei. După primele opt luni din acest an deficitul bugetar urcase deja la 8 mld. lei, respectiv 1,27% din PIB, în condiţiile în care evoluţia veniturilor nu a ţinut pasul cu avansul cheltuielilor.

Delegaţia FMI şi a CE va ajunge săptămâna viitoare la Bucureşti pentru discuţii cu autorităţile române în cadrul noului acord preventiv aprobat în septembrie. Voinea a mai avut discuţii în prima parte a lunii octombrie la Washington cu Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI pentru România.

Ţinta de deficit bugetar pentru întregul an 2013, de 2,3% din PIB (pe metodologia cash), ar urma să fie menţinută la cea de a doua rectificare bugetară. Iar bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat cel mai probabil pe o creştere economică de 2,2%, deficitul bugetar urmând să fie stabilit la 2% din PIB. În 2014 există posibilitatea pentru unele state membre ale UE să se folosească de o „clauză de investiţii“.
 

Ce este clauza de investiţii şi ce condiţii trebuie să îndeplinim

România a trimis Comisiei Europene solicitarea pentru aplicarea clauzei de investiţii - care reprezintă valoarea cofinanţării naţionale pentru fondurile structurale şi fondurile de coeziune, cu excepţia fondurilor UE pentru agricultură, iar eligibilitatea şi nivelul clauzei urmează să fie evaluate de către Comisie, a explicat Voinea.

Pentru a beneficia de clauza de investiţii, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, respectiv să nu se afle în procedura de deficit excesiv, să înregistreze o creştere economică negativă sau „mult“ sub potenţial, iar prin aplicarea acestei clauze să nu depăşească limita de 3% din PIB a deficitului bugetar.

„România îndeplineşte condiţiile. Dar trebuie să constate şi Comisia Europeană că îndeplinim condiţiile. Am ieşit din procedura de deficit excesiv. Şi suntem cu creşterea economică sub potenţial. În acest an vom avea creştere economică de circa 2%. În circa doi ani am ajunge la nivelul potenţial, de 4%. Dar nu există o definiţie clară privind PIB «mult» sub potenţial.“ În mod oficial, prognoza de toamnă este publicată de Comisia Europeană pe 5 noiembrie, iar Comisia va evalua dacă creşterea economică din Ro­mânia este „mult“ sub potenţial, a afirmat Voinea. „Vom avea confirmarea dacă suntem eli­gibili pentru clauza de investiţii. Noi mergem pe premisa că suntem eligibili. Este importantă decizia legată de această clauză. Trebuie să fie în scenariul de bază al bugetului pentru anul viitor.“ Obiectivul aplicării acestei clauze este creşterea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE cu scopul de a avea creştere economică sustenabilă care să aducă mai mulţi bani la buget, potrivit lui Voinea.

„Această clauză îţi dă voie la creşterea spaţiului fiscal, dar exclusiv pentru investiţii. Avem nevoie de spaţiu fiscal să majorăm cheltuielile de cofinanţare pentru a putea primi mai mulţi bani de la UE. În condiţiile în care motorul de creştere a economiei sunt exporturile, care nu aduc venituri substanţiale la buget, iar cererea internă nu îşi revine, rămâne zona de investiţii publice, unde includem şi fondurile UE, şi fondurile de la BERD, BEI, şi sumele alocate din buget. Investiţiile stimulează creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi creşterea veniturilor la buget“.
 

Cum rămâne cu ratingul României

Situaţia macro a economiei româneşti din prezent justifică o altă reflectare, inclusiv la nivelul agenţiilor de rating, a arătat Voinea.

Ministrul bugetului s-a arătat încrezător că, în condiţiile în care nu vor exista derapaje de la trendul actual de consolidare fiscală, ar fi justificată o îmbunătăţire a ratingului României.

Voinea s-a întâlnit în prima parte a lunii octombrie la Washington cu membri ai conducerii agenţiilor de rating Standard & Poor’s (S&P) şi Moody’s. „A fost o discuţie constructivă cu S&P şi Moody’s pentru a le aduce în atenţie evoluţiile macroeconomice din România cu care nu erau poate la curent. Nu facem o critică. Le-am prezentat realităţile economiei româneşti, care sunt mult mai bune decât în urmă cu cinci ani. S&P a făcut ultima modificare a ratingului în octombrie 2008. Le-am prezentat în mod corect care este situaţia actuală a economiei româneşti, că deficitul bugetar a scăzut puternic, că am ajuns la surplus de cont curent.“

Voinea consideră că progresele înregistrate la nivelul economiei ar trebui să fie evidenţiate şi în îmbunătăţirea ratingului.

„Nu este posibil să nu avem o îmbunătăţire a ratingului timp de cinci ani. Cred că argumentele noastre au fost receptate. Sunt încrezător că, în condiţiile în care nu vor exista derapaje de la trendul actual de consolidare fiscală, ar fi justificată o îmbunătăţire a ratingului României. Situaţia macro a economiei româneşti din prezent, care se datorează efectelor cumulate din ultimii ani, justifică o altă reflectare inclusiv la nivelul agenţiilor de rating.“

S&P, una dintre cele mai importante agenţii de rating la nivel internaţional, a retrogradat ratingul suveran al României în toamna anului 2008 la categoria „junk“, nerecomandat investitorilor, iar calificativul a fost menţinut în ultimii ani în ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a două acorduri succesive cu FMI.

De la celelalte două mari agenţii de rating, Fitch şi Moody's, România are în prezent calificativul „investment grade“. În timp ce Moody's nu a modificat ratingul României în aceşti ani de criză, Fitch Rating a retrogradat ţara în toamna anului 2008, pentru ca la jumătatea anului 2011 să majoreze calificativul acordat României cu o treaptă, ceea ce a însemnat reîntoarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii.

Agenţiile de rating nu au fost convinse până acum că România este pe calea cea bună şi merită calificative mai bune care să se reflecte în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici.

Recent, consilierul economic al premierului Victor Ponta, Cristian Socol, a scris o opinie în Ziarul Financiar în care a arătat că menţinerea României la actualul nivel al ratingului este nejustificat. Citiţi aici articolul

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.10.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9469
Diferență: 0,0222
Ieri: 4.9458
Azi: 4.7475
Diferență: -0,3526
Ieri: 4.7643
Azi: 5.8072
Diferență: 0,062
Ieri: 5.8036
Azi: 4.7246
Diferență: -0,7374
Ieri: 4.7597