ZF 24

Minusurile din acordul preventiv finalizat în iunie devin „recomandări“ pentru noul acord cu FMI

Andrea Schaechter este noul negociator-şef al FMI cu România, ea conducând misiunea Fondului care se află la Bucureşti până la 31 iulie. Foto Silviu Matei

Andrea Schaechter este noul negociator-şef al FMI cu România, ea conducând misiunea Fondului care se află la Bucureşti până la 31 iulie. Foto Silviu Matei

Autor: Claudia Medrega, Marius Fratila

21.07.2013, 21:26 307

FMI a estimat iniţial pentru acest an un avans al PIB de 1,6%, prognoză care coincide cu cea a guvernului. Pe această cifră a fost construit şi bugetul pentru 2013. După primele discuţii s-a convenit ca bază de plecare pentru negocieri o estimare de creştere economică pentru acest an de 1,9% din PIB, potrivit Mediafax.

Analiştii locali şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din acest an spre 2 - 2,2% în urma semnalelor de revigorare din primele luni ale anului şi nu exclud un avans al PIB în jur de 2,5% în 2013, în ipoteza în care va fi un an agricol bun, iar exporturile îşi vor continua trendul ascendent. Creşterea economică din primul trimestru, de 2,2%, a fost dublă faţă de aşteptările analiştilor.

Acordul preventiv cu FMI şi Comisia Europeană, încheiat „cu succes“ la sfârşitul lunii iunie, urma să se concentreze, pe lângă stimularea economiei, pe adâncirea reformelor structurale, atragerea unor investitori strategici pentru companiile de stat şi reducerea arieratelor. Acordul a fost finalizat după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ţinte şi de înârzierea reformelor, FMI acceptând şi de această dată trei derogări, una dintre acestea vizând desigur arieratele.

O prioritate a noului acord trebuie să fie reformele structurale, cum ar fi reforma sănătăţii, legea salarizării în sectorul public şi continuarea restructurării companiilor de stat, a spus vineri preşedintele Traian Băsescu  la începutul întrevederii cu delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale.

Preşedintele Băsescu a arătat că noul acord cu organismele internaţionale trebuie să aibă ca obiectiv şi crearea condiţiilor privind accesul României în zona euro, în principal în ceea ce priveşte creşterea competitivităţii.

„Cred că trebuie să ne propunem ca acest nou acord să ne creeze condiţii de acces în eurozonă. Şi aici vreau să fiu foarte clar. Cele cinci criterii de la Maastricht nu sunt foarte departe de noi, trei sunt îndeplinite, celelalte două sunt relativ aproape, marea noastră problemă este legată de competitivitatea sectorului de stat.“

România este reechilibrată macroeconomic, dar aceste echilibre „sunt încă fragile“, astfel că unul dintre principale obiective ale noului acord trebuie să fie continuarea consolidării macroeconomice pentru a avea o creştere durabilă şi continuă, fără sincope, a mai spus preşedintele Băsescu.

Christine Lagarde, directorul general al FMI, a spus săptămâna trecută că următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică şi de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, şi va presupune privatizarea şi restructurarea unor companii de stat.

România va conveni, până în această toamnă, un nou acord preventiv cu FMI şi Uniunea Europeană, cu o valoare între 3 mld. euro şi 5 mld. euro şi cu mai puţine condiţii decât cele două înţelegeri anterioare, potrivit declaraţiilor premierului Victor Ponta.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO