ZF 24

Mugur Isărescu: Acum este momentul să se stimuleze consumul

Mugur Isărescu: Acum este momentul să se stimuleze consumul

Autor: Claudia Medrega

06.02.2014, 21:24 1778

„Cred că acum este momentul ca România, într-o manieră echili­bra­tă, să stimuleze consumul. Să mergem spre 4% creştere eco­nomică fără să stricăm echilibrul atins cu atât de mare greutate. Este ne­cesară stimularea consumului sănătos, nu excesiv. Să sperăm că odată cu venirea pri­mă­verii să crească mai mult optimismul şi înclinaţia pen­tru con­sum“, a spus Isărescu în conferinţa de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Noua declaraţie este diametral opusă discursului de la începutul anului 2011, când Isărescu spunea că stimularea consumului este „o idee proastă“, cu trimitere la tentaţia par­ti­delor politice de a se lansa în pomeni electorale. „Să stimulăm consumul ca să avem creştere economică nu pot să o calific decât ca pe o idee proastă. Mi se pare nefezabilă, dar şi periculoasă chiar, repetarea aproape excesivă că nu avem creştere economică pentru că nu stimulăm consumul“, spunea Isărescu în februarie 2011, perioadă în care şi ţinea dobânzile sus.

De la începutul crizei numeroşi antrepre­nori, manageri şi bancheri au vorbit despre încu­rajarea consumului privat ca soluţie a re­lansării economiei. Economia a revenit cu greu în teritoriul pozitiv, însă redresarea este lentă, PIB-ul crescând cu 2-3%.

Isărescu a încercat să explice schimbarea discursului: „În 2011 avea loc o corecţie masivă, toa­te măsurile lucrau să ducă deficitul de cont cu­rent de la 14% la mai puţin şi deficitul bu­ge­tar de la 9% la mai puţin. Acum suntem jos de tot. Deficitul de cont curent a ajuns la 1% şi da­că tendinţele continuă se va mişca spre surplus. Nu cred că România trebuie să ajungă cu sur­plus de cont curent. Deficitul bugetar este sub 3%. Atunci apare această problemă de stimu­lare a consumului“.

Reprezentanţii FMI, oficialii români şi ana­liş­tii au recunoscut la unison că pentru o ţară ca Ro­mânia creşterea economică trebuie să fie de 3-4% pentru a reduce decalajele structurale din eco­nomie şi a converge către nivelul de trai din zona euro.

Analiştii locali anticipează pentru 2014 o în­ce­­tinire a creşterii PIB, economia urmând să fie sus­ţinută în continuare de cererea externă, fiind po­sibilă şi o revenire treptată a cererii interne. Es­ti­mările indică o creştere a economiei în jurul a 2,3%.

Anul trecut guvernatorul BNR spunea că preocuparea privind accelerarea creşterii economice de la circa 2% în prezent este justificată având în vedere necesitatea recuperării decalajelor faţă de alte ţări din UE, România având nevoie de dublarea acestor procente, însă cu condiţia men?inerii deficitului bugetar, infla?iei ?i deficitului de cont curent în limita de 2%.

 

Cum va fi stimulat consumul

Guvernul intenţionează să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, urmând să acorde reduceri la plata impozitelor, pentru cei cu venituri sub medie care obţin de la bancă restructurarea creditelor.

Isărescu a spus că BNR nu are detalii privind schema fiscală şi a recomandat jurnaliştilor să caute mai multe informaţii la Ministerul Finanţelor, la Guvern.

„Domnul ministru Liviu Voinea este modest. Auzind ce fac anumite ţări a realizat o schemă care îi aparţine. Eu nu vreau să îmi însuşesc meritele. A discutat şi cu Fondul şi la Ecofin. În toate ţările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, şi care să nu facă rău“.

BNR pare să susţină ideea atribuită ministrului bugetului.

Isărescu a arătat că, dacă se doreşte stimularea consumului, există un argument puternic că la veniturile sub medie probabilitatea este mare ca o uşurare din rată să se ducă spre consum. Aplicarea acestei scheme în funcţie de venituri  - prin limita de venit de 1.600 de lei impusă pentru clienţii băncilor care pot beneficia de reducerea impozitului - este un prim pas spre impozitarea diferenţiat, după cum a spus recent guvernatorul BNR.

 

Ce a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu despre:

Inflaţie

  • Rata anuală a inflaţiei (IPC) va atinge 3,5% la sfârşitul anului curent, nivel situat cu 0,5 puncte procentuale peste cel prognozat în raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2013, şi 3,2% la finele anului 2015.

  • Traiectoria proiectată coboară temporar sub limita inferioară a intervalului de variaţie asociat ţintei centrale în prima jumătate a anului 2014, revenind ulterior şi menţinându-se în interiorul acestuia până la orizontul proiecţiei. Practic, putem spune că, cu excepţia primei jumătăţi de an, inflaţia va fi undeva între 2% şi 3%.

  • Peste câteva zile vom primi comunicatul de la INS şi lumea va vedea o inflaţie de 0,6%. În martie va fi tot la fel, 0,6-0,7, şi se va pune sub semnul întrebării ce spun eu acum. Vor apărea analişti care vor spune deflaţie, că BNR ar trebui să mai reducă dobânzile. Sunt efecte statistice şi nu trebuie să le dăm importanţă mai mare decât au. Nu vedem pericol de deflaţie în România.

  • Rata medie anuală a inflaţiei dobândeşte o relevanţă sporită în formularea şi evaluarea politicii monetare. Sunt două motivaţii: adoptarea unei ţinte staţionare multianuale începând cu anul 2013 şi definirea în termeni de medie anuală a criteriului referitor la stabilitatea preţurilor din Tratatul de la Maastricht. Inflaţia medie anuală coboară mai lent şi va intra de-abia în primăvară în intervalul de variaţie ţintit. BNR a ţintit până acum inflaţia anuală pentru că acest indicator are mai multă relevanţă pentru tendinţa inflaţiei, şi a fost mai relevant pentru public înainte ca inflaţia să ajungă la niveluri mai mici.

  • Rata medie anuală a inflaţiei (IAPC) din zona euro va rămâne inferioară reperului de 2% aferent stabilităţii preţurilor, valorile proiectate fiind revizuite în sens descendent faţă de prognoza anterioară.

  • Calculele noastre ne duc la o evaluare a impactului cam de 0,5% din preţurile combustibililor, din curs şi din impactul accizei suplimentare de 7 eurocenţi. Prognoza de inflaţie BNR încorporează numai date certe.

  • Cel mai mare risc  pentru România în ceea ce priveşte proiecţiile de inflaţie mi se pare mediul extern care se profilează a fi extrem de volatil şi pe care nu avem cum să-l controlăm.

 

Măsurile avute în vedere de guvern

  • Limitarea plăţilor în numerar, în special la tranzacţii cu terenuri, aminteşte de dictonul „drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.“ Nu cunosc ţări în lume unde să nu se mai facă plăţi cash, deşi problema economiei gri şi a spălării banilor apare în multe state. Am văzut că se penalizează cumpărarea de teren cu numerar. Să-mi spună cum reuşim să aducem la bancă un biet bătrân cu 2.000 de metri pătraţi, să-i facem cont, să parcurgă toate procedurile de cunoaştere a clientului.

  • Comisioanele interbancare au fost relativ exagerate în România, dar pe termen lung se vor alinia la nivel european prin concurenţă, prin jocurile pieţei. Câteodată trebuie să forţezi. Nu ştiu dacă, acum, a forţa prea mult nu va avea efecte inverse. Colegii de la BNR au trimis observaţii la Ministerul Finanţelor pe acest proiect.

  • Despre ideea acordării unor reduceri de impozite pentru debitorii care îşi restructurează creditele - BNR nu are detalii privind schema fiscală. Acestea trebuie căutate la Ministerul Finanţelor, la Guvern. Domnul ministru (Liviu Voinea) este modest. Auzind ce fac anumite ţări, a realizat o schemă care îi aparţine. Eu nu vreau să îmi însuşesc meritele. A discutat şi cu Fondul şi la Ecofin. În toate ţările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, şi care să nu facă rău.“ Există un argument puternic, dacă se doreşte stimularea consumului, că, într-adevăr, la veniturile sub medie, probabilitatea este mare ca o uşurare din rată să se ducă spre consum.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.02.2014

AFACERI DE LA ZERO