Planul guvernului polonez de a confisca activele fondurilor private de pensii pentru reducerea datoriei ţării a fost sancţionat sever de pieţe deoarece investitorii cred că urmările vor fi grave nu doar în viitorul apropiat, ci şi pe termen lung. Fondurile private de pensii din Polonia, în marea lor majoritate deţinute de mari grupuri străine, sunt cei mai mari jucători de pe bursa de la Varşovia, cea mai mare şi una dintre cele mai agresive din regiune, iar prezenţa lor asigura companiile care se listează că are cine să le cumpere acţiunile. România ar putea încerca însă să-i atragă pe cei descurajaţi.
Indicele WIG20 al bursei de la Varşovia a scăzut miercuri cu 2,14%, după ce guvernul a anunţat planul de reformă a sistemului de pensii, şi cu 4,16% joi. De la începutul anului, indicele a pierdut aproape 10% din valoare, semn că investitorii au anticipat impactul negativ al reformei şi şi-au redus expunerile.
Planul guvernului polonez constă în transferarea la stat a obligaţiunilor suverane poloneze deţinute de fondurile private de pensii şi anularea lor pentru ca astfel să fie redusă datoria ţării. Aceste obligaţiuni reprezintă jumătate din activele deţinute de fonduri şi vor fi confiscate fără a se oferi compensaţii.
Fondurilor, deţinute de grupuri precum Allianz, AXA, Generali, ING şi Aviva, li se permite să păstreze acţiunile din portofoliu, care au o valoare de 111 miliarde de zloţi (34 miliarde euro). Dar chiar şi aceste acţiuni vor ajunge în cele din urmă în cuferele statului, deoarece guvernul intenţionează să facă din sistemul public de pensii principalul jucător de pe piaţa de profil, scrie Thomson Reuters.
Guvernul spune că pensiile vor fi mai sigure
Premierul Donald Tusk a explicat că ceea ce va rămâne în fondurile private după naţionalizarea obligaţiunilor va fi transferat treptat în vehiculul de pensii al statului în ultimii zece ani de până la pensionare. Cei care vor intra în sistemul de pensii nu vor mai fi obligaţi, ca până acum, să plătească contribuţii la fondurile private.
Guvernul premierului Tusk şi-a argumentat deciziile spunând că actualul sistem este prea costisitor pentru finanţele publice şi nu aduce beneficii adiţionale viitorilor pensionari, iar reforma va face pensiile mai sigure.
„Actualul sistem s-a dovedit a fi foarte costisitor şi construit în parte pe creşterea datoriei publice. Credem că, pe lângă faptul că decizia va avea efecte pozitive asupra datoriei publice, pensiile vor fi mai sigure“, a spus Tusk. Ministerul de Finanţe a calculat că reforma va reduce datoria publică cu echivalentul a 8% din PIB.
Analiştii cred că majoritatea viitorilor pensionari se vor îndrepta către sistemul public de pensii. Riscul este ca presiunile puse pe fondurile private de pensii – care deţin active echivalente cu o cincime din PIB-ul ţării – să distorsioneze pieţele şi să ştirbească reputaţia Poloniei de ţară cu un mediu propice afacerilor.
„Guvernul are o definiţie ciudată a proprietăţii private“
„Reforma înseamnă decimarea fondurilor private de pensii pentru ca guvernul să-şi facă viaţa mai uşoară prin mărirea spaţiului bugetar de manevră“, notează Peter Attard Montalto, analist la Nomura. „Guvernul are o definiţie ciudată a proprietăţii private, având în vedere că susţine că ceea ce face nu este naţionalizare“, a mai spus el.
Organizaţia fondurilor de pensii poloneze consideră că schimbările ar putea fi neconstituţionale deoarece guvernul confiscă active private fără a oferi compensaţii.
Criticii susţin că reforma sperie pieţele, taie tot elanul bursei poloneze de acţiuni şi poate avea ca efect reducerea lichidităţii de pe bursa de la Varşovia şi de pe piaţa obligaţiunilor. Economistul-şef al ING pentru Polonia, Rafal Benecki, a avertizat că fondurile private ar putea decide să-şi vândă acţiunile deoarece este foarte probabil ca puţini angajaţi să opteze pentru sistemul privat de pensii, scrie The Wall Street Journal.
Pe de altă parte, piaţa poloneză de obligaţiuni va depinde mai mult de investitorii internaţionali. Deţinătorii de datorii poloneze vor avea parte de date mai încurajatoare în schimbul unei pieţe mai volatile.
„Din fericire, Polonia are surplus de cont curent şi experienţă în relansare rapidă a producţiei, ceea ce plasează ţara în grupul emitenţilor de încredere“, a mai spus Benecki. Banca Société Générale a caracterizat planul guvernului ca fiind „o lovitură dată încrederii“ care ar putea duce la deprecierea zlotului.
Economiştii de la zerohedge.com se întreabă care este motivul din spatele deciziei Poloniei, iar concluzia lor este că guvernul nu are alte opţiuni, din cauza datoriilor prea mari. Polonia şi-a limitat datoria publică prin lege, iar reducerea datoriilor prin anularea obligaţiunilor confiscate de la fondurile de pensii va permite Executivului să se împrumute şi să cheltuiască mai mult.
Alţi analişti atrag atenţia că în ultimele luni rata de aprobare a partidului aflat la guvernare a ajuns sub cea a principalului partid de opoziţie pentru prima dată în ultimii ani. Deşi următoarele alegeri vor avea loc abia în 2015, analiştii se tem că acestea influenţează deja politicile economice şi împing guvernul spre cheltuieli mai mari.
Un sistem de pensii de care profită doar străinii
Polonia a introdus fondurile private de pensii în 1999 pentru ca acestea să ajute la finanţarea pensiilor populaţiei tot mai îmbătrânite, scrie Thomson Reuters.
De atunci, angajaţii au fost obligaţi să investească o parte din salariu în pensii private, ceea ce a transformat fondurile private în cei mai mari investitori din Polonia, cu participaţii la unele din cele mai mari companii poloneze. Înghiţind contribuţiile care altfel ar fi putut ajunge în sistemul public de pensii, fondurile private au lăsat guvernele să se chinuie să acopere plăţile către actualii pensionari. Deficitul a fost acoperit prin emiterea de obligaţiuni, ceea ce a dus la creşterea datoriei publice a Poloniei la aproape 56% din PIB anul trecut. Limita prevăzută de legislaţie este de 60% din PIB. Din perspectiva cetăţenilor, ei contribuiau la propria pensie. Însă singurii beneficiari ai sistemului erau fondurile private de pensii.
Ungaria şi-a naţionalizat fondurile private de pensii tot pentru a crea spaţiu bugetar de manevră.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
