Europa are nevoie de propriile sale companii de tehnologie care să-şi fixeze ca obiectiv să devină lider în domeniile lor şi nu să urmeze pur şi simplu tendinţele generate de firmele americane de profil. Dar avem nevoie şi de o relaxare a reglementărilor pentru marile companii de telecomunicaţii, care sunt încă percepute în mod eronat drept monopoluri şi astfel au o capacitate de reacţie limitată în faţa unor ameninţări precum Facebook sau WhatsApp, a declarat într-un interviu pentru ZF Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom (DT), care gestionează afacerile grupului în Europa (mai puţin Germania) şi care coordonează şi strategia grupului referitoare la tehnologie. DT deţine Telekom România, cel mai mare grup integrat de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţă.
Care ar trebui să fie reacţia în faţa unor jucători precum Facebook, WhatsApp sau Viber - care încep să înlocuiască serviciile de mesagerie şi de apeluri furnizate de operatorii de comunicaţii fără a fi reglementaţi ca un operator de telecom şi fără a investi în infrastructura de comunicaţii sau a respecta unele reglementări din UE privind datele personale?
„Nu cred că ar trebui să începem să îi reglementăm pe aceşti jucători. Unele dintre aceste companii joacă după reguli complet diferite. Cel mai proeminent exemplu este cel legat de protecţia datelor personale. Avem nevoie de reglementări consistente şi stricte privind protecţia datelor personale îm Europa cât de curând posibil. Iar aceste reguli trebuie să fie aplicabile, de asemenea, şi companiilor din Statele Unite, dacă vor să îşi ofere serviciile aici“.
De asemenea, susţine reprezentantul unuia dintre cele mai puternice grupuri europene de comunicaţii, o problemă ar fi şi aceea că reglementările din UE ar fi rămas în urma evoluţiei industriei. „Există anumite segmente în care operatorii de telecomunicaţii sunt suprareglementaţi pentru că autorităţile încă se comportă ca şi cum noi încă am mai fi nişte vechi monopolişti. Dar dacă ne uităm la realitatea cotelor de piaţă din diferite regiuni vedem că nu mai este absolut deloc cazul (să fim trataţi ca nişte monopoluri - n. red.). Nu aş milita însă pentru reglementarea noilor jucători de pe piaţă, ci mai degrabă pentru o dereglementare în cazul nostru. Trebuie să avem o nouă viziune a ceea ce înseamnă cu adevărat monopolurile. Aceşti jucători sunt de facto monopoluri locale dar apoi, cumva, liderii politici şi autorităţile de reglementare ne văd pe noi şi poate şi pe alţi operatori ca fiind cumva nişte monopoluri locale, dar în realitate, acum lucrurile nu mai stau aşa. Acesta este lucrul pe care eu l-aş numi crearea unui cadru de joc competitiv“.
