În schimb, statul continuă să plătească despăgubiri cash de sute de milioane de lei, de la buget.
Ieri, 10 martie, pe ordinea de zi a Plenului Senatului a fost înscris proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă numărul 115 pe 2013 prin care guvernul a prelungit o serie de termene-limită stabilite de noua Lege de retrocedări 165/2013, denumită şi legea retrocedărilor cu puncte, pentru care guvernul Ponta II şi-a asumat răspunderea în aprilie, anul trecut. Senatul este prima camera sesizată, forul decizional pentru acest proiect fiind Camera Deputaţilor. Pe 23 decembrie 2013, la şapte zile distanţă de la expirarea termenului în care comisiile locale din cadrul comunelor şi oraşelor trebuia să inventarieze terenurilor disponibile pentru retrocedări, guvernul a emis Ordonanţa de urgenţă 115/2013 prin care a prelungit cu 180 de zile termenul până la care comisiile locale trebuie să inventarieze terenurile. Motivul pentru care acest termen a fost prelungit este legat de faptul că procesul de inventariere s-a desfăşurat cu dificultate şi pentru că „multe dintre unităţile administrativ-teritoriale nu au avut încadrat un specialist în lucrări topografice şi nici nu au avut posibilitatea financiară pentru contractarea de servicii de specialitate“, potrivit expunerii de motive la proiectul de lege de aprobare a ordonanţei.
Cu toate acestea, din datele Agenţiei Naţionale de Cadastru au fost identificate 250.000 de hectare ca disponibile pentru retrocedare, potrivit expunerii de motive.
Un alt termen care a expirat, din cauza lipsei situaţiei cu disponibilul de teren, este cel de 1 martie 2014, termen până la care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară trebuie să întocmească pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional situaţia comparativă a cererilor şi a disponibilului de teren. Practic, până 1 martie 2014, adică după aproape un an de la asumarea răspunderii, guvernul trebuia să ştie câte cereri vor fi şi câte terenuri mai are de retrocedat. Acest termen a fost prelungit până pe 1 septembrie 2014, potrivit proiectului de lege aflat ieri pe agenda Senatului.
Al treilea termen-limită ce nu va putea fi respectat este cel de 1 iulie 2014, termen până la care Agenţia Domeniilor Statului trebuia să publice pe pagina sa de internet lista imobilelor din Fondul naţional care vor fi scoase la licitaţie şi cumpărate cu puncte în baza noi legi a retrocedărilor. Acest termen ar putea fi extins până la 1 ianuarie 2015.
În baza noii Legi de retrocedare 165/2013, denumită şi legea retrocedării cu puncte, cererile care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură sunt soluţionate prin acordarea de puncte. Mai exact, pentru un imobil evaluat de ANRP la un milion de lei fostul proprietar va primi un titlu de compensaţie în valoare de un milion de puncte (un punct egal un leu). Fostul proprietar poate folosi punctele pentru a cumpăra prin licitaţie un alt imobil sau teren din Fondul naţional imobiliar, pe care statul le va scoate la licitaţie din 2016. Dacă nu vrea un imobil sau un teren, fostul proprietar îşi va putea lua banii pe puncte începând din 2017, în mai multe tranşe anuale.
Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, Ministerul Finanţelor a început să plătească cu numerar despăgubirile către dosare aprobate înainte de apariţia Legii 165/2013, dar şi a despăgubirilor pentru dosre în care instanţele au fixat cuantumul măsurilor reparatorii. Plata se face de la bugetul de stat în tranşe egale timp de cinci ani. În primele două luni din an, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia din subordinea primului-ministru responsabilă de retrocedări, a emis 5.600 de titluri de plată pentru dosare de despăgubire aprobate înainte de apariţia Legii 165/2013. Cuantumul celor 5.600 de titluri de plată se ridică la 79 mil. lei. Alături de acestea, ANRP a mai emis 191 titluri de despăgubire în valoare cumulată de 482 de milioane de lei. Din care doar în luna februarie au fost emise titluri de despăgubire în valoare record de 473 mil. lei. Valoarea celor 136 de titluri de despăgubire emise de ANRP în luna februarie reprezintă jumătate din totalul titlurilor de despăgubire emise de instituţie în al doilea semestru al anului trecut.
Aceste titluri vor fi plătite de la bugetul de stat şi au fost aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP înainte de intrarea în vigoare a noii legi şi care aveau stabilită suma de compensat prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile. De asemenea, în primele două luni, ANRP a emis decizii de compensare cu un total de 40 de milioane de puncte.
Anul trecut, ANRP a emis 231 de titluri de despăgubire de 805 mil. lei, din iunie până în decembrie, potrivit informaţiilor furnizate ZF de ANRP. Procesul de emitere a titlurilor de despăgubire s-a reluat în iunie 2013, după doi ani în care a fost suspendat.
„Din iunie 2013 până la sfârşitul lunii decembrie 2013, au avut loc 22 de şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor. În aproximativ jumătate de an, comisia a analizat peste 1.500 de dosare de despăgubire, incluzând aici 700 de dosare în care existau hotărâri ale instanţelor prin care se stabilise obligaţia emiterii deciziei de despăgubire, dar şi dosare aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în care nu fusese emis titlul de despăgubire. Comisia Naţională a emis 146 de decizii de compensare prin puncte în 2013. Cuantumul aferent celor 146 de decizii de compensare este de 57,8 milioane de puncte. De asemenea, au fost emise 231 de titluri de despăgubire. Cuantumul celor 231 de titluri de despăgubire se ridică la 804,9 milioane de lei“, potrivit ANRP.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.03.2014
