• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
ZF 24

Noi previziuni demografice: din ce regiuni ale ţării vor dispărea cei mai mulţi locuitori până în anul 2050 şi cât de mult va îmbătrâni populaţia

Noi previziuni demografice: din ce regiuni ale ţării vor dispărea cei mai mulţi locuitori până în anul 2050 şi cât de mult va îmbătrâni populaţia

Foto: Octav Ganea

Autor: Adelina Mihai

05.09.2014, 00:07 7401

Cele mai mari scăderi ale populaţiei, luând în consi­derare şi fenomenul mi­graţiei interne, vor avea loc în regiunea sud-vest Oltenia (adică în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), care va pierde 33% din populaţie până în 2050, adică aproape 700.000 de locuitori.

De asemenea, celelalte două regiuni din sudul ţării (regiunea sud- Muntenia şi sud-est) vor rămâne cu o populaţie cu 29%, respectiv 28% mai mică decât în 2011, potrivit estimărilor profesorului Gheţău.

Deşi proiecţiile demografice par a fi îndepărtate, scăderea forţei de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creş­terea costurilor cu persoanele vârstnice sunt elemente importante pentru deci­ziile de business, în timp ce scăderea populaţiei afectează semni­ficativ creş­terea eco­nomică.

O situaţie cu totul specială o înregistrează regiunea Bucureşti-Ilfov, puternic influenţată de migraţia internă (adică de stabilirea locuitorilor din alte regiuni în Capitală). Dacă nu ar exista fenomenul migraţiei, populaţia din Bucureşti-Ilfov s-ar reduce cu circa un sfert până în anul 2050, iar vârsta medie a locuitorilor ar fi de aproape 52 de ani în acel an, extrem de înaintată.

„În general, regiunea de sud a ţării a fost afectată de o îmbătrânire masivă a populaţiei, ca urmare a fluxurilor migratorii ale tinerilor către Capitală. Iar situaţia este dramatică din acest punct de vedere, pentru că în Teleor­man, de exemplu,  rata mortalităţii ajun­sese la un nivel record, de 17 la mia de locuitori, cu mult peste media naţională de 11- 12 la mie. În ceea ce priveşte regiunea Bucureşti-Ilfov, aceasta «trăieşte» din imigraţie, pentru că altfel situaţia ar fi dezastruoasă. Bucureştiul a beneficiat de un aport de imigranţi tineri, ceea ce a salvat regiunea din punctul de vedere al indicatorilor demografici“, a explicat Gheţău.

În opinia profesorului Gheţău, migraţia populaţiei româneşti între regiunile ţării înregistrată la nivelul anului 2011 (luată ca bază de calcul pentru proiecţiile demografice viitoare) a ilustrat starea actuală a decalajelor economice dintre regiuni, iar aceste decalaje de dezvoltare economică se vor menţine cel puţin pentru o perioadă de 15- 20 de ani. Iar acest lucru este susţinut şi de faptul că în 2011 valoarea PIB în regiunea Bucureşti-Ilfov era de peste patru ori mai mare decât în regiunea Moldovei şi de trei ori mai mare decât în regiunile din sudul ţării.

Natalitatea mai scăzută din regiunea de vest a ţării, determinată şi de faptul că investiţiile din această regiune au condus la crearea mai multor locuri de muncă decât în alte zone, este un factor care a contribuit la prognoza demo­grafică care indică o scădere cu 21% a populaţiei până în 2050 în vestul ţării, ceea ce înseamnă că această regiune va pierde cel puţin 390.000 de locuitori până la jumătatea secolului. „Deşi în regiunea de vest rata natalităţii mai scăzute accelerează scă­derea populaţiei, se observă o îmbunătăţire a acestui indicator începând cu perioada 2003- 2004, pe fondul adoptării legii privind acordarea de indemnizaţii şi con­cediu de creştere a copiilor“, a explicat profesorul Gheţău.

Îmbătrânirea populaţiei este cea mai mare problemă demografică a României, situaţie cu care se confruntă şi alte state europene, însă statisticile pe re­giuni diferă. Analiza profesorului Gheţău arată că dacă în 2011 vârsta medie a populaţiei din nord-estul ţării era de 39,6 ani (faţă de o medie na­ţională în jurul a 40 de ani), până în 2050 aceasta va creşte la 44,7 ani (în cazul în care migraţia se ia în considerare) sau la 43,5 ani (dacă locuitorii zonei nu migrează).

La nivel naţional, până în 2050, vârsta medie a populaţiei va ajunge la circa 47 de ani.

La polul opus se situează statisticile din regiunea Bucureşti-Ilfov, unde în 2011 vârsta medie a populaţiei era de 40,4 ani şi va ajunge la 47,8 ani în 2050 (incluzând tinerii care migrează spre Capitală) sau la nivelul alarmant de 51,7 ani în 2050, în cazul în care nu va exista migraţie.

Iar strâns legat de îmbătrânirea populaţiei este indicatorul ratei de dependenţă a vârstinicilor, pentru care proiecţiile viitoare sunt îngrijorătoare mai ales pentru regiunea Bucureşti: dacă în 2011 raportul era de 20,7 bătrâni (persoane de peste 65 de ani) la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, până în 2050 se va ajunge la un raport de 48 de bătrâni la 100 de „tineri“ (dacă va exista migraţie către Capitală) sau la 70,6 la 100 de persoane de până în 64 de ani, dacă nu se va „împrospăta“ populaţia Bucureştiului cu migranţi tineri.

„Implicaţiile fenomenului de îmbătrânire demografică vor cădea în sarcina populaţiei care va fi activă pe piaţa muncii, de aceea trebuie reformat întregul sistem de asistenţă socială pentru a putea fi sustenabil“, a mai spus Vasile Gheţău. El a mai precizat că proiecţiile pe care le-a făcut au la bază datele definitive ale recensământului din 2011, dar că evoluţia negativă a populaţiei a continuat şi în perioada 2012- 2014 (în prezent ţara având sub 20 de milioane de locuitori), ceea ce înseamnă că seriile de proiectări demografice actualizate ar putea ilustra o situaţie şi mai dramatică.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9429
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9423
Azi: 4.6098
Diferență: -0,2078
Ieri: 4.6194
Azi: 5.8083
Diferență: -0,1942
Ieri: 5.8196
Azi: 4.8066
Diferență: -0,0852
Ieri: 4.8107