ZF 24

Normele pentru „taxa pe stâlp“ se lasă în continuare aşteptate. Ce probleme ridică noul impozit

Foto Shutterstock

Autor: Claudia Medrega

18.02.2014, 21:30 2813

Una dintre neclarităţi este dacă amenajările realizate la clădirile închiriate intră sub incidenţa noului impozit. Totodată, nu se ştie dacă toate clădirile scutite de la plata taxelor locale, cum ar fi monumentele istorice sau clădirile din parcurile industriale şi tehnologice, vor fi supuse sau nu acestui impozit.

De asemenea, nu se ştie ce se în­tâm­plă în cazul construcţiilor complexe formate din echipamente şi instalaţii. O altă problemă este legată de construcţiile pentru care se plătesc alte taxe locale (nu impozit pe clădiri), cum ar fi fundaţiile centralelor eoliene pentru care multe consilii locale au stabilit „alte taxe locale“ sau platformele betonate (pentru terenul de sub platforme se datorează impozit pe teren), după cum spun consultanţii fiscali.

Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de noul impozit având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar costul final va fi în cele din urmă transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate, spun specialiştii.

Impozitul pe construcţiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% pe valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri. Contribuabilii care datorează impozitul pe construcţii speciale sunt persoanele juridice române, persoanele juridice străine cu sediu permanent în România şi persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Fac excepţie institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice şi asociaţiile, fundaţiile şi celelalte entităţi fără scop patrimonial.

„Rămân multe semne de întrebare aferente aplicabilităţii acestui impozit, litera legii, aşa cum a fost iniţial definită, lăsând loc diferitelor interpretări, legate în special de tipurile de construcţii ce vor fi supuse impozitării. Spre exemplu, se pune întrebarea dacă amenajările realizate la clădirile închiriate intră sub inciden­ţa acestui nou impozit. În caz afirmativ, impactul «taxei pe stâlp» este unul mult mai mare, putând afecta o paleta mult mai largă de contribuabili“, consideră Ana Petrescu, manager la Deloitte Tax.

Potrivit legislaţiei, valoarea lucrărilor de modernizare, reconstruire, modificare sau extindere nu se va include în baza impozabilă a construcţiilor speciale dacă fac obiectul impozitului pe clădiri. Ce se întâmplă însă cu acele lucrări de amenajare, realizate de chiriaş şi aflate în contabilitatea acestuia, ce nu sunt supuse impozitului pe clădiri la nivelul locatorului (aflate sub pragul de impozitare de 25% din valoarea clădirii)?

O altă întrebare este dacă pentru toate clădirile scutite de la plata taxelor locale (clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice etc.) se datorează impozitul pe construcţii speciale. „Având în vedere prevederile actuale referitoare la impozitul pe construcţii, reiese că acestea ar intra sub incidenţa noului impozit. Efectul practic este că deşi sunt scutite de impozit pe clădiri, sunt supuse impozitului pe construcţii, mărind impactul noului impozit“, potrivit reprezentantei Deloitte.

Pe de altă parte o altă neclaritate adusă în discuţie de experţii de la firma de audit şi consultanţă KPMG este legată de incidenţa noului impozit asupra construcţiilor pentru care se plătesc alte taxe locale (nu impozit pe clădiri), cum ar fi fundaţiile centralelor eoliene pentru care multe consilii locale au stabilit „alte taxe locale“ sau platformele betonate (pentru terenul de sub platforme se datorează impozit pe teren).

Şi Emilian Duca, partener al firmei de consultanţă Tax & Business Solutions, sus­ţine că există o serie de clădiri care sunt scutite de impozit pe clădiri, dar ar urma să fie supuse impozitului pe construcţii, cum sunt: clădirile clasate ca monumente istorice, lăcaşuri de cult şi clădiri accesorii, clădirile deţinute de instituţii de învăţă­mânt particular, clădiri restitui­te/retrocedate, clădirile utilizate în agricultură (sere, solare, răsadniţe etc).

O altă zonă care trebuie clarificată este cea a persoanelor juridice care nu sunt obligate la plata impozitului pe construcţii. Din prevederile Codului fiscal ar rezulta că numai persoanele juridice fără scop patrimonial (inclusiv asociaţii sau fundaţii), înfiinţate prin legi speciale de organizare şi funcţionare ar fi exceptate de la impozit. În această ipoteză, în categoria persoanelor juridice supuse impozitului  ar putea intra, spre exemplu, asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în baza OG nr. 26/2000 ori persoanele juridice înfiinţate prin hotărâre a guvernului, mai spune Duca.

De asemenea, o serie de contracte de închiriere (în special cele pe termen lung) pot fi reclasificate, din punct de vedere fiscal, ca fiind contracte de leasing financiar, astfel că mulţi chiriaşi ar putea fi obligaţi să achite impozitul nu numai asupra valorii modernizărilor realizate, ci şi asupra valorii imobilului închiriat (dubla impunere nu este exclusă în acest caz). Astfel de situaţii ar trebui să fie eliminate din start. Oricum, în această perioadă toţi cei care au făcut modernizări la bunuri închiriate ar trebui să se asigure că deţin dovada comunicării valorii modernizării către proprietari, în opinia lui Duca.

Calculul şi declararea impozitului pe construcţii speciale se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv. Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.

 

Câţi bani ar urma să ajungă la buget din taxa pe construcţiile speciale

Guvernul a calculat un impact bugetar aferent acestui impozit de circa 100 mil. euro, dar consultanţii fiscali şi cei din industriile vizate apreciază că există posibilitatea unor încasări bugetare mult mai mari. Prima rată a impozitului ar urma să fie plătită la 25 mai.

Luca D’Agnese, şeful Enel România, a spus la începutul anului că profitul companiei ar putea fi afectat în 2014 după ce guvernul a luat decizia de a impozita cu 1,5% construcţiile speciale. „Încă sunt discuţii privind aplicarea impozitului de 1,5% pe construcţiile speciale, dar ne aşteptăm la plata unor sume cuprinse între 10 şi 15 milioane de euro“, a estimat D’Agnese.

Nuclearelectrica estimează că va plăti 100 mil. lei (25 mil. euro) pentru taxa pe construcţii speciale, iar Hidroelectrica ar putea plati 40 mil. euro.

Ce spun specialiştii

Ramona Jurubiţă, partener, deputy head of taxation services la KPMG România

Nu se face distincţia între valoarea brută a unei con­strucţii şi valoarea ei netă pentru calculul acestui impozit, ignorându-se totodată tipurile de construcţii pentru care se plătesc alte taxe locale conform legislaţiei din teritoriu. Complexitatea intervine şi în industria petrochimică, industria energetică, industria de telecomunicaţii, cazuri în care este afectat întregul lanţ de producţie-distribuţie.

Gabriel Sincu, director executiv, tax advisory services la EY România

La prima vedere poate fi clasificat drept un impozit de tip „Robin Hood“ prin care statul încearcă să scoată nişte sume suplimentare de la firmele mari, care îşi vor vedea conturile de profit şi pierdere lovite semnificativ.

În opinia mea, costul va fi până la urmă transferat tot consumatorului final printr-o creştere mai mult sau mai puţin subtilă a tarifelor practicate.

Dan Barascu, partener taxe la BDO

Impozitul pe construcţii speciale este unul dintre cele mai bizare impozite pe care le-am întâlnit în aproape 15 ani de taxe, un impozit care stârneşte multe controverse şi sperie investitorii. Acest impozit întrece chiar şi taxa pe scaun pe care guvernul Remeş intenţiona să o introducă sau chiar impozitul forfetar al guvernului Boc. Noua taxă se aplică de fapt în mare măsură pe valoarea investiţiilor în infrastructură de care România are mare nevoie.

Centralele hidroelectrice, centralele termoelectrice şi nuclearo-electrice, liniile şi cablurile aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri etc.), sondele de ţiţei şi gaze, construcţiile pentru transportul energiei electrice, platformele marine de foraj, silozurile sunt câteva exemple de construcţii care ar putea fi impozitate cu „taxa pe stâlp“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO