ZF 24

„Nu am venit de ignoranţi ce suntem. O investiţie înseamnă ceva care creează dezvoltare, dar aceste exploatări nu duc la progres“

„Nu am venit de ignoranţi ce suntem. O investiţie înseamnă ceva care creează dezvoltare, dar aceste exploatări nu duc la progres“

Foto: Octav Ganea

Autor: Roxana Petrescu, Mirabela Tiron

04.09.2013, 21:09 17567

„România nu gustă cianura“, „Dacă vreţi să săpaţi, vă aşteptăm la Metroul Bucureşti“, „România e minată de un guvern corupt“. Acestea sunt doar câteva dintre mesajele pe care le purtau cei peste 1.000 de protestatari care s-au adunat adunat marţi seara, pentru a treia zi, în Piaţa Universităţii, împotriva proiectului minier Roşia Montană.

În localitatea din judeţul Alba se găseşte cel mai mare zăcământ de aur din România, în valoare de 14 miliarde de dolari. Principala temere legată de acest proiect este metoda de extracţie care presupune folosirea cianurii.

Deşi mişcările de stradă nu par a avea vreun efect asupra guvernului, nimeni din cabinetul Ponta neavând vreo poziţie oficială faţă de acest fenomen care se derulează pe străzile României, tinerii sunt decişi să continue.

„Nu cred în proiectul Roşia Montană în primul rând pentru că va aduce un prejudiciu enorm. M-am documentat. Nu sunt încă un idealist ieşit în stradă, iar argumentele economice sunt praf în ochi. Cred că prin acest proiect se vor forma foarte puţine locuri de muncă de calitate. Aici nu este vorba că vin alţii şi ne iau aurul, ci este vorba că astfel de exploatări nu aduc niciun progres în comunităţile în care se derulează. Uită-te la Africa şi la diamantele lor. Nu am ieşit în stradă de ignoranţi ce suntem. Este o elită aici. O investiţie înseamnă ceea ce se creează în jurul ei, dar să iei nişte oameni şi să-i duci în mină, asta nu este o investiţie“, spune Cristina, 28 ani, absolventă de Sociologie, care lucrează la o firmă de studii de piaţă.

Cristina nu era singură, ci alături de alţi prieteni, cu care a ieşit în fiecare seară la Universitate să strige împotriva proiectului Roşia Montană.

„Au venit oameni cu familii, cu copii. Sunt foarte dezamăgită de modul în care a fost mediatizat protestul de aici. Ai mii de oameni în stradă, iar la TV se fac emisiuni despre copilul Elenei Băsescu. Aici este un fenomen“, spune Cristina. Potrivit acesteia, nu există un lider declarat al acestei mişcări.

„Ne-am organizat pe Facebook. Societatea civilă funcţionează online, aşa cum a fost şi în Istanbul, aşa cum a fost şi în Cairo“, spune Cristina.

 

Jandarmul, inamicul naţional

Discuţia cu Cristina a avut loc în jurul orei 22:00, când, după ce nu au reuşit să rupă lanţul de jandarmi de la Universitate, protestatarii s-au organizat rapid şi au ajuns pe Calea Victoriei, acolo unde aveau să stea până după miezul nopţii. Nu au fost incidente. Unii ridicau gunoaiele de pe jos, alţii culegeau mărunţişul auriu de 50 de bani căzut din buzunarele prietenilor de protest.

 

Automat, jandarmii s-au transformat în inamicii mulţumii. Un tip cu ochelari băga o cameră în faţa unui jandarm şi-i spunea: „Sunteţi trădători de ţară. Aţi trădat ţara!“, uitând poate de toate digurile construite de jandarmi la inundaţii sau de bătrânii scoşi de sub zăpezi tot de aceşti oameni. Jandarmul încerca să-l evite. Realizând aspectul oare­cum ridicol al situaţiei, mai ales că demonstraţia era paşnică, până la urmă a intervenit unul dintre protestatari şi l-a luat pe furiosul cu camera care găsise trădătorul de ţară.

„Au fost incidente? Câţi oameni sunt aici?“ Jandarmul nu a dorit să răspundă, dar mi-a zis să fac o solicitare la Biroul de Presă.

 

„Am votat acest guvern şi-mi pare rău“

De ce ies însă tinerii în stradă împotriva unei investiţii, mai ales în contextul în care în Roşia Montană este un şomaj de 80%? Câţi dintre cei care umplu străzile de la Uni­versitate au fost în localitatea din Alba unde stă un munte de aur?

„Am fost la Roşia Montană acum trei ani. Este o zonă în care poţi face de toate, rafting, schi“, spune Andrei, 28 de ani, antreprenor. De ce nu s-a făcut până acum şi pe ce drumuri ajungi la Roşia Montană, când abia la finalul anului trecut România a putut finaliza Autostrada Soarelui, un drum de 200 de kilometri, început în urmă cu 25 de ani?

„Acolo este declarată o zonă monoindustrială, iar banii nu vin în astfel de zone. Imaginaţi-vă că deodată Valea Prahovei ar deveni o zonă monoindustrială“, explică Andrei, care a votat acest guvern la ultimele alegeri. „Am votat şi-mi pare rău“, spune el. Premierul Ponta a aprobat în guvern proiectul de la Roşia Montana, dar a spus că în calitate de deputat va vota împotriva proiectului în parlament.

Ionuţ, 31 de ani, un inginer din Bucureşti, spune că garanţiile de mediu cu care vine Roşia Montană Gold Corporation sunt insuficiente.

Potrivit acordului privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, costurile totale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 de milioane de dolari. Garanţia de mediu este de 25 de milioane de dolari.

„Când pleacă, nu-ţi mai rămâne nimic. Am fost luaţi de proşti de guvern. În plus, nu doar îţi ia ceva, dar te mai dau şi afară prin exproprieri. Să lase munţii aşa cum sunt“, spune Ionuţ.

 

Fonduri europene, nu cianuri

Unii dintre cei care s-au strâns aseară în Piaţa Universităţii spun că România poate face rost de bani şi altfel, nu turnând cianuri în munţi.

„Înţeleg necesitatea creării locurilor de muncă, însă există şi alte metode prin care se poate face acest lucru în România, nu doar prin exploatare cu cianuri. Nu se îngrijorează nimeni că nu accesăm suficiente fonduri europene, acolo nu mai face nimeni eforturi, dar când vine vorba de Roşia Montană se dau legi care favorizează companii private, ceea ce este revoltător. Este dezgustător ce se întâmplă“, spune Narcisa P., 29 de ani, care administrează propria firmă.

În afară de tineri, la protestele din Capitală erau şi oameni între două vârste, dar şi pensionari.

„Este odios ce fac politicienii acum. Au distrus ţara în ultimii 23 de ani iar acum asistăm la ultimele zbateri. Nu au niciun Dumnezeu, nu au respect faţă de populaţie şi duc o politică de trădare în favoarea străinilor. Nu se investeşte ca să avem o ţară cu copii sănătoşi, ci se acceptă exploatarea minieră cu cianură“, a spus Dana P. Asistentă medicală.

„Multe colege au plecat în străinătate ca să lucreze ca asistente medicale în alte condiţii, însă eu nu vreau să plec pentru că aici am rădăcinile. Să plece ei, aceşti trădători ai ţării“, a spus ea.

Lângă ea, stătea o pensionară, care a lucrat 35 de ani în domeniul sănătăţii ca asistentă medicală şi care are o pensie de 870 de lei lunar.

„Simt o dezamăgire totală faţă de tot ce se întâmplă în România. Cred că am ajuns aici pentru că nu am luat atitudine când trebuia ca să înlăturăm această mafie de la putere. Tinerii trebuie să ia atitudine, este bine că ies în strada pentru Roşia Montană„, spune ea.

Potrivit proiectului de acord între statul român şi canadienii de la Gabriel Resources, statul va ajunge la o participaţie de 25% din proiectul Roşia Montană numai după emiterea acordului de mediu şi emiterea tuturor autorizaţiilor necesare începerii fazei de exploatare comercială a proiectului.

Singurul lucru cert este că statul va încasa o redeveneţă de 6% din valoarea producţiei. În rest, canadienii susţin că totalul beneficiilor pentru România ar putea ajunge la 5,2 miliarde de dolari şi se angajează la crearea de 2.300 de locuri de muncă.

Dacă acest proiect trece de Parlament, în 2016 va începe exploatarea la Roşia Montană.  

Roşia Montană Gold Corporation, compania de proiect, este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,69% din acţiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013

 
 
AFACERI DE LA ZERO