ZF 24

O lună de la startul crizei creditelor în franci. Conflictul dintre clienţi şi bancheri mai rău se agravează decât să se stingă

AFP/Mediafax Foto

AFP/Mediafax Foto

Autor: Ciprian Botea

16.02.2015, 09:00 2037

Criza creditelor în franci, izbucnită luna tre­cută odată cu aprecierea bruscă a mone­dei elveţiene, nu pare prea aproape de un dez­no­dământ după ce conflictul dintre clienţi şi bancheri s-a intensificat săptă­mâna trecută.

Clienţii (de fapt, cei care încă mai au bani pentru plata ratelor) au încercat să blocheze activitatea băncilor, prezentându-se la ghişeu cu monede sau în bancnote de valoarea mică pentru a-şi achita datoriile. Bancherii au ripostat şi au limitat numărul zilnic al operaţiunilor de acest fel, o măsură taxată imediat de Protecţia Consumatorilor.

Acest ultim episod al crizei vine în condiţiile în care cele două părţi nu au ajuns la o soluţie comună: clienţii vor conversia cre­ditelor la cursul din momentul acordării (plus cel mult 20%), în timp ce bancherii – sus­ţi­nuţi şi de BNR – spun că pierderile ar fi prea mari şi par mai degrabă dispuşi să ofere un discount de 20-30% din cursul actual.

Circa 75.000 de clienţi au credite în franci elveţieni, cele mai multe contractate în 2007-2008 la un curs de 2-2,2 lei pentru un franc. Acum,  francul elveţian este cotat la 4,2 lei. Febra creditelor în franci a fost declanşată de dobânzile mult mai mici decât la lei sau euro. Acum, apar tot mai multe elemente care arată că funcţionarii din sucursale s-au concentrat pe costul creditului şi au “uitat” să le vorbească clienţilor şi despre riscul valutar. Probabil nici ei nu cunoşteau foarte bine riscurile, iar din centrală erau presaţi cu targeturi de vânzări tot mai mari. Chiar bancherii încep să aibă îndoieli legate de vânzarea acestor credite.

Philippe Lhotte, şeful BRD, spunea săptămâna trecută că nu este convins că toţi clienţi au fost avertizaţi cu privire la riscuri. Lhotte se află însă într-o poziţie confortabilă comparabil cu alţi bancheri în condiţiile în care BRD are numai cinci astfel de credite în portofoliu şi toate au fost acordate cu mult înainte ca el să preia conducerea băncii.

Alţi bancheri au însă mii sau chiar zeci de mii de credite în portofolii şi acordate chiar sub supravegherea lor. De exemplu, Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen (care are 8.800 de credite în franci), spunea în emisiunea ZF Live că o conversie a creditelor în lei trebuie făcută la cursul actual, doar în cazurile cu probleme putând fi vorba de aplicarea unui discount.

Alte bănci s-au arătat mai flexibile. Volksbank pregătea încă de la finalul anului trecut o conversie a tuturor creditelor din franci în lei cu un discount de 25-30% aplicat la serviciul datoriei, dar aceasta în contextul în care banca urmează să fuzioneze cu Banca Transilvania, care nu doreşte la pachet şi „piatra de moară“ reprezentată de portofoliul de circa 18.000 de credite în franci.

BNR, aflată de partea bancherilor în acest conflict (invocând datoria de a veghea la stabilitatea sistemului bancar), a calculat pierderi de 3,9 miliarde de lei pentru bănci în cazul în care creditele în franci ar fi convertite în lei la cursul istoric plus 30%. Banca centrală nu a exclus însă soluţia conversiei cu acordarea unui discount din serviciul datoriei, ceea ce în definitiv ar însemna o împărţire a pierderilor. Mai ales că şi bancherii şi clienţii şi-au asumat un risc (conştientizat mai mult sau mai puţin) când au dat şi au luat credite în franci.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO