ZF 24

O nouă utopie? ”Resuscităm ARO, ne asociem cu Toyota şi devenim unii dintre cei mai mari producători auto europeni”

Autor: Cristian Hostiuc

12.10.2014, 17:37 22629

”Relansarea Aro şi asocierea cu Toyota” a fost votată cea mai interesantă idee de către comunitatea de business din Piteşti pentru creşterea economiei judeţului Argeş şi a României.  Ideea a fost prezentată de către Ion (Benone) Lazăr, cel care controlează şi conduce unul dintre cele mai mari grupuri de transport din România, Lazăr Internaţional, la conferinţa ”Cum dezvoltăm România – Oportunităţi de afaceri şi dezvoltare locală”, organizată de BCR, ZF, cu antreprenorii locali din Argeş, al treilea judeţ din România din punct de vedere economic, după Bucureşti şi Ilfov, unde activează aproape 17.000 de firme, cu afaceri de peste 9 miliarde de euro pe an, şi unde lucrează 115.000 de angajaţi. PIB-ul per capita (7.450 de euro) este cu 9% peste cel naţional, iar salariul mediu este de aproape 1.850 de lei, cu 15% mai mare decât media naţională. La Dacia, salariul mediu net este de aproape 3.200 de lei.

Foto: Ion Lazăr, proprietarul firmei de transport Lazăr Internaţional

După un format prezentat la începutul anului la Viena de către Erste, BCR i-a împărţit pe membrii comunităţii locale prezenţi la discuţie în 11 grupe, fiecare grup discutând individual pentru a găsi cea mai interesantă idee economică pentru Argeş, urmând ca apoi liderul desemnat al mesei să prezinte ideea, care să fie votată de către ceilalţi.

Deşi cei mai mulţi au spus că este o utopie şi ”nu se poate realiza”, resuscitarea Aro şi asocierea cu Toyota a fost votată cea mai interesantă idee. Un antreprenor a menţionat că în acest moment le ştie că brandul Aro aparţine unei companii din Cehia.

Dar venirea grupului francez Renault la Dacia în 1998, plus relansarea unei fabrici care era la un prag să moară, cu ”maşina de 5.000 de euro”, plus celelalte proiecte, nu a fost o utopie atunci când a fost prezentată? Cine ar fi crezut atunci că Dacia va putea fabrica Logan sau Duster, un SUV care a cucerit piaţa europeană?

în acest moment în România se produc peste 400.000 de maşini pe an, Dacia/ Renault la Piteşti şi Ford la Craiova (chiar şi venirea americanilor la Craiova părea o utopie), cu o cifră de afaceri cumultă a celor două companii de aproape 6 miliarde de euro pe an, ceea ce acum 10-15 ani nu credea nimeni că se poate întâmpla. Pornind aproape de la zero, toată industria auto din România, producţie plus componente, a ajuns acum să depăşească 12 miliarde de euro pe an şi să angajeze peste 100.000 de oameni în cele 800 de fabrici. România se situează în acest moment pe locul 8 în Europa la producţia de maşini, iar apariţia unui nou constructor ar propulsa-o în top 5. (Din păcate, autorităţile române au ratat acum 5-6 ani o investiţie Mercedes, care a ajuns să facă peste 200.000 de maşini de lux în Ungaria).   

Cele mai multe idei de la Piteşti de creştere economică s-au învârtit în jurul educaţiei şi cercetării (Centrul Regional de Excelenţă în Tehnologie – Innovation City Piteşti; Universitatea Auto din Piteşti, pentru că avem nevoie de ingineri, care ne lipsesc acum; ne trebuie project management), şcolilor profesionale (cea mai puternică şcoală de sudori din Europa, pentru că ducem lipsă de sudori; schimbarea mentalităţii oamenilor în privinţa unei specializări – meserii, nu funcţii), infrastructurii (avem nevoie de autostradă până la Viena), agriculturii (dezvoltare rurală) şi turismului (Tot anul cu Transfăgărăşanul).

Foto: Comunitatea de business locală din Piteşti

Lucrul pe care îl reclamă antreprenorii este lipsa şcolilor profesionale şi lipsa unei pregătiri între educaţie, ceea ce se învaţă la şcoală şi ceea ce cer piaţa muncii şi companiile. ”Ducem lipsă de oameni cu calificare medie”, s-a menţionat în cadrul discuţiilor.

Sergiu Manea, vicepreşedintele pe corporate al BCR (cea mai mare bancă din piaţă, controlată de grupul austriac Erste), spune că România nu îşi poate permite să fie ”ieftină, pentru că nu are numerele necesare”, adică scăderea demografică lucrează în defavoarea României, iar în aceste condiţii singura şansă de creştere şi de apropiere Uniunea Europeană sau măcar de Polonia este ca economia şi companiile româneşti să facă şi să livreze produse cu valoare adăugată ridicată.

Polonia nu se promovează ca o ţară cu o forţă de muncă ieftină, şi aşa trebuie să ne schimbăm şi noi, a menţionat Manea.

Foto: Sergiu Manea

”Trebuie să vorbiţi între voi, să fiţi mai deschişi unii faţă de alţii,  să vă uniţi. Nu aveţi nevoie să staţi după ministerul Educaţiei pentru a realiza ceea ce vă trebuie ca forţă de muncă şi calificare”, a adăugat el.

Antreprenorii din Piteşti şi din Argeş consideră că agricultura are potenţialul cel mai mare de creştere pentru România, iar ceea ce lipseşte firmelor româneşti pentru a creşte sunt ”resursele financiare şi leadership-ul”. Problemele cele mai mari în acest moment pentru economie sunt ”nivelul ridicat al taxelor”, urmat de ”corupţie şi lipsa de predictibilitate”. Cel mai mare avantaj competitiv al României este ”poziţia geografică şi forţa de muncă calificată”, iar la întrebarea cine este de vină pentru situaţia în care suntem, răspunsul a fost ”noi”.

Judeţul Argeş este destul de dezechilibrat, având în vedere că jumătate din business este adus de Dacia, cu afaceri de peste 4 miliarde de euro pe an, şi producătorii de componente auto străini.

”Fără Renault la Dacia, judeţul Argeş ar fi fost un mare semn de întrebare”,  a menţionat Florin Tecău, preşedintele Consiliului Judeţean.  

Atât el, cât şi primarul municipiului Piteşti, Tudor Pendiuc, reclamă faptul că au bani, au fonduri europene, dar nu are cine să facă proiectele, nu există constructori serioşi, iar ”toată lumea merge pe ideea «merge şi aşa», ceea ce se traduce în final în contracte reziliate.

Foto: Tudor Pendiuc, primarul municipiului Piteşti

”îmi pare rău că trebuie să vă spun, dar mediul de afaceri nu este pregătit pentru aceste vremuri. Avem multe zeci de milioane de euro, dar nu am găsit la nivelul municipalităţii un constructor care să ducă lucrurile la final. Pierdem bani şi locuri de muncă. Nu avem proiectanţi buni, nu mai avem şcoală în acest domeniu, iar constructorii lucrează prost”, a menţionat primarul, adresându-se antreprenorilor.  Pe lângă acest lucru se adaugă legislaţia şi mediul politic, care nu încurajează business-ul, a adăugat el.

”Mă lovesc de acelaşi lucru ca domnul primar. îmi doresc să cheltui banii pe care îi avem, dar la finalul zilei ajungem să reziliăm contractele”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean. El spune că Argeşul trebuie să realizeze un parteneriat cu Teleormanul şi Oltul pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, astfel încât sectorul agricol să crească.

Foto: Florin Tecău, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş

Economia românească, şi în special antreprenorii locali, fac eforturi destul de mari să iasă din criză, dar fără o creştere economică de peste 5% pe an, pe o perioadă mai lungă de timp, România nu va ieşi la suprafaţă şi nici nu va prinde din urmă, cel puţin Polonia. Sistemul bancar românesc a fost lovit în plin de criză, iar după cinci ani, băncile se găsesc într-o situaţie paradoxală: sunt pline de credite neperformante şi trebuie să îşi facă curăţenie în binanţ, iar pe de altă parte sunt pline de lichiditate şi nu au cui să dea credite, cererea fiind extrem de scăzută, cu toate că dobânzile şi costul împrumuturilor au scăzut semnificativ, atât la euro, cât şi la lei.

Pentru a lua pulsul comunităţilor locale, BCR şi ZF au fost în prima jumătate a anului la Iaşi (Adio, Dorel!), Cluj („Ai carte, ai parte de Cluj!“)şi Braşov („Meseria – brăţară de aur“), iar în această toamnă, după Piteşti, proiectul ”Cum dezvoltăm România – Oportunităţi de afaceri şi dezvoltare locală” va ajunge la Timişoara, Constanţa, Craiova şi Sibiu.

Ceea ce îmi doresc este ca în 2025, adică peste un deceniu, România să aibă una dintre cele mai puternice economii din Europa Centrală şi de Est, să fie un tigru al zonei, iar o parte din ideile care rezultă în urma acestor întâlniri cu antreprenorii să stea la baza acestei creşteri, a menţionat Sergiu Manea.

 

 
 
AFACERI DE LA ZERO