ZF 24

O piaţă care încă este în priză în România. Este la maxim istoric, de trei ori mai mare decât în 2010 şi cu o treime peste nivelul din 2008, ultimul an de boom economic

Anuarul de business al României 2019. Cei mai mari jucători din economie

O piaţă care încă este în priză în România. Este...
31.08.2019, 09:00 1018

Românii au cheltuit anul trecut 3,4 mld. euro pe frigidere, aragazuri, telefoane mobile şi computere, cu 13,4% mai mult decât în 2017. Piaţa a ajuns astfel la un nivel maxim istoric, fiind de aproape trei ori mai mare decât în 2010 (în plină criză financiară) şi cu o treime peste nivelul din 2008, ultimul an de  boom economic.

Jucătorii din piaţă sunt de părere că loc de creştere încă există dat fiind că în continuare România este codaşă în Europa în ceea ce priveşte gradul de dotare al locuinţelor cu produse electro-IT. Dacă în state vest-europene precum Germania nu se mai găsesc date în anuarele statistice despre gradul de penetrare a frigiderelor sau maşinilor de spălat rufe, deoarece acesta este de 100%, în România nu a fost atins nivelul maxim pentru niciuna dintre aceste categorii de produse.

În ceea ce priveşte gradul de dotare al locuinţelor, pe piaţa locală există diferenţe semnificative între urban şi rural, unele gospodării din sate şi comune nefiind nici măcar racordate la apă curentă. În această situaţie, consumatorii din aceste locuinţe încă spală de mână. În Europa, România este ţara cu cea mai mare pondere a populaţiei rurale, de circa 50%, depăşind chiar şi ţările vecine mai puţin dezvoltate ca Bulgaria. În rural şi puterea de cumpărare este mai mică, astfel că şi consumul de produse electro-IT este pe măsură.

Aceste statistici se reflectă şi în consumul mediu per capita la nivel naţioanal, astfel că un român cheltuie anual 170 de euro pe an pe produse electro-IT, de două ori mai puţin ca un ceh, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor GfK Temax. Un neamţ dă pe frigidere şi televizoare de trei ori mai mult. În acest context, ritmul de creştere al pieţei din România a fost anul trecut cel mai puternic din Europa. Ţările din Europa Centrală şi de Est au postat avansuri puternice, chiar de două cifre, pe când statele dezvoltate din Occident au avansuri de câteva procente sau chiar sub 1%. Diferenţa vine din faptul că pieţele de electro-IT din Austria şi Germania sunt deja mature, pe când România, spre exemplu, mai are de crescut pentru a recupera diferenţele ce o despart de celelalte ţări. Pe banii cheltuiţi de români pe frigidere, televizoare şi maşini de spălat se luptă jucătorii specializaţi Altex şi Flanco, magazinele online, independenţii şi lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri.

Spre deosebire de toate celelalte segmente de retail, electro-IT-ul românesc este o piaţă unde niciun nume străin nu a pătruns, este vorba de jucătorii specializaţi precum Media Markt şi Euronics, care fie nu s-au uitat către România, fie au decis că e o piaţă prea mică la nivelul anilor în care se gândeau la o expansiune înspre Est.

La polul opus, producţia de electrocasnice este dominată aproape exclusiv de nume străine. Astfel, România are şase mari fabrici de electrocasnice finite (Arctic, Philips, Electroargeş, De’Longhi, Kärcher şi Electrolux) şi una de părţi componente (Miele) şi urmează să se dezvolte şi să inaugureze alte trei (a doua fabrică a Arctic, o nouă unitate Kärcher şi prima a BSH-Bosch). Singurul business românesc este Electroargeş, dar compania trimite aproape toată producţia la export.
Piaţa locală începe să se contureze ca un hub de producţie de frigidere, maşini de spălat sau aragazuri, într-o Europă unde Polonia este lider incontestabil. Polonia are 26 de mari fabrici de electrocasnice, majoritatea numelor mari fiind prezente aici, în frunte cu Samsung, Whirlpool, BSH şi Electrolux.
România produce anual electrocasnice în valoare de 1,2-1,3 mld. euro, cifrele fiind în creştere continuă, dublându-se chiar în ultimul deceniu, potrivit estimărilor făcute de ZF pe baza datelor publice. Inaugurarea noilor investiţii anunţate în România în sectorul electrocasnicelor ar putea duce valoarea producţiei de profil la peste 2 mld. euro.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO