ZF 24

O „reglare fiscală“ în cadrul Băncii Naţionale. Artizanii programului economic al PSD au fost traşi pe dreapta

O „reglare fiscală“ în cadrul Băncii Naţionale. Artizanii programului economic al PSD au fost traşi pe dreapta

Autor: Iulian Anghel

30.07.2015, 00:06 6811

Intervenţiile vădit coordonate ale preşedintelui Klaus Iohannis şi ale guvernatorului Mugur Isărescu împotriva unora dintre măsurile din Codul fiscal, având în spate calculele coloanei a cincea a BNR reprezentată de Con­siliul Fiscal, i-a aruncat în afara jocului pe toţi partizanii reducerilor fiscale de amploare.

Mirarea premierului Victor Ponta – el însuşi o curiozitate dogmatică; premier de stânga ce susţine reduceri fiscale - nu poate fi decât sinceră judecând după cum s-au petrecut lucrurile în ultimele luni: „N-a zis nimeni că nu-i de acord, toată lumea a fost de acord cu Codul, după aia s-au răzgândit“.

În ultimele zile, protagoniştii unei lupte a cărei miză devine pentru cei mai mulţi obscură - pentru că miza, oricât de mică, este importantă doar când sensul ei este înţeles - încearcă să-şi nuanţeze poziţiile.

În opinia săptămânală pe care o publică în ZF, Adrian Vasilescu, consilierul apropiat al guvernatorului, susţine că Mugur Isărescu nu s-a propunţat niciodată împotriva Codului fiscal, ci doar că are rezervele, dintotdeauna cunoscute, faţă de excese - în cazul de faţă o amplă reducere de taxe, şase la număr, cu impact negativ asupra veniturilor bugetului de 17 mld. lei (2,4% din PIB, la PIB-ul estimat de 700 mld. lei în 2015 - n. red.).

„Guvernatorul pledează pentru reduceri de taxe şi impozite…cu o condiţie: să nu fie ignorată măsura“, spune Adrian Vasilescu şi insistă: „Pentru că niciun motiv – nici politic, nici social – nu justifică sfidarea măsurii“.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţi­nut, la rându-i, într-un mesaj transmis ieri Conferinţei Ştiintifice a Economiştilor din Mediul Academic: „România are nevoie de relaxare fiscală, însă contează foarte mult maniera în care se realizează aceasta. Pentru consolidarea performanţelor recente, politicile fiscal-bugetare trebuie să fie sustenabile. Dezvoltarea reală, calitativă, se obţine prin politici economice bine gândite, care depăşesc interesele politice şi rezolvă problemele profunde ale economiei noastre“.

Un context din înşiruirea de mai sus a preşedintelui atrage atenţia în mod deosebit: „Dezvoltarea reală, calitativă, se obţine prin politici economice bine gândite (…)“. Cine face aceste politici economice „bine gândite“, de vreme ce este subînţeles din contextul amintit că guvernul şi Parlamantul nu le fac sau nu le-au făcut când au elaborat Codul fiscal? („De ce să fim noi campioni la austeritate în UE?“ - se întreba retoric, zilele trecute, ministrul finanţelor, într-un interviu pentru ZF). BNR?

De ani de zile, nici BNR şi nici guvernatorul nu s-au pronunţat, până în aceste zile atât de direct în legătură cu o măsură fiscală. În 2010 când au fost tăiate salariile bugetarilor şi a fost majorată TVA, guvernatorul a arătat că ar fi preferat să fie reduse pensiile, pentru o vreme, şi a sugerat că decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională tăierea lor (cum decisese guvernul) sfidează legile economiei întrucât măsura compensatorie - majorare a TVA - va conduce la creşterea inflaţiei.

Însă, în mare, până acum BNR se preocupa de politica monetară (intervenţia amintită din 2010 a guvernatorului arăta că el este îngrijorat mai cu seamă de evoluţia inflaţiei), iar de politica fiscal – bugetară, guvernul.

Acum BNR arată apăsat că dezaprobă politica fiscală a executivului. Niciodată Banca Naţională nu a mers atât de departe. Şi este de amintit că între membrii Consiliului de administraţie ai Băncii Naţionale se află doi stâlpi ai politicii economice a PSD – prim-viceguvernatorul Florin Georgescu şi viceguvernatorul Liviu Voinea. Georgescu a fost ministru de finanţe în primul guvern Ponta (prin suspendarea temporară a funcţiei de la BNR), iar Voinea - ministru al bugetului în următorul guvern Ponta. Ambii au avut un cuvânt de spus în elaborarea programului economic al USL (PSD şi PNL, la acea vreme). Iar acest program scrie negru pe alb că, după patru ani de guvernare (sfârşitul lui 2016), TVA va reveni la 19%. Nici Georgescu şi nici Voinea nu au avut în aceste zile vreo reacţie. Ca şi cum ar fi de la sine înţeles că trăim în rigorile de netăgăduit ale clasicismului financiar, iar cine încalcă regulile trebuie pus la colţ.

În această neaşteptată ofensivă a neoclasicilor rigorii financiare, vocile celor care susţin că neantul nu este atât de aproape pe cât propăvăduiesc arhanghelii deficitului nu s-au mai auzit aproape deloc. Cu toa­te acestea, o opinie merită toa­tă atenţia – cea a economistului Florin Cîţu. El spune în esenţă: politica monetară a BNR a fost în ultimii ani prociclică (prin măsura scăderii dobânzii de referinţă, pe ciclu de creştere economică). Cum poate atunci BNR să critice politica fiscală prociclică  a guvernului (scădere de taxe pe trend de creştere economică) de vreme ce ea însăşi are o politică prociclică în materie de politică monetară? Nu este politica monetară la fel de importantă ca politica fiscală pentru stabilitatea unei economii? Cîţu pune intervenţia BNR în politica fiscală pe seama influenţei majore pe care o are în societate grupul de gândire economică „anticiclică“, cum îl numeşte el, al cărui epicentru se află la Banca Naţională.

Temerea publică a scepticilor este că măsurile de relaxare, exagerate în opinia lor, vor da peste cap echilibrul macroeconomic obţinut atât de greu şi că majorarea deficitului dincolo de ţinte (1,2% deficit bugetar convenit cu UE în 2016) şi vor pune pieţele în alertă. Între timp însă preşedintele, şi el partizan al păstrării în ţintele de deficit, a promulgat legea de dublare a alocaţiilor copiilor şi altele de reinstituire a pensiilor speciale pentru mili­tari, pentru diplomaţi şi pentru func­ţionarii parlamentari. Toate cu un impact bugetar de cel puţin 2,5 mld. lei, adică peste un punct de TVA.

Finalul poveştii este unul cu suspans pentru că datele unui sondaj citat de Evenimentul Zilei ar arăta că 98% din votanţii PNL, partidul preşedintelui, sunt pentru adoptarea Codului fiscal.

AFACERI DE LA ZERO