Conform informaţiilor vehiculate pe piaţă, coaliţia de guvernare discută o impozitare suplimentară pe profitul băncilor, în plus faţă de taxa pe activele bancare introdusă acum mai bine de un an. Formularea din documentul de guvernare este: taxarea profitului excesiv al băncilor pentru o perioadă limitată.
Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că nimeni nu i-a prezentat până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor şi nici nu a fost invitat la discuţii, în condiţiile în care BT este cea mai mare bancă din România, unde acţionarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii (4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele 7 societăţi).
Răspunzând luni dimineaţă unor întrebări ZF, el spune că orice creştere suplimentară a impozitării băncilor va reduce capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi a persoanelor fizice.
”Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-şi creşte capitalul, nu pentru a-l distribui acţionarilor. Iar fiecare leu de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei”.
El spune că aceste cote diferite de impozitare, care sunt discriminatorii, ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susţine sectorul bancar românesc, pentru că ar obţine randamente mai bune în alte sectoare şi în alte ţări, şi ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forţa să susţină investiţiile şi economia.
Băncile vor să finanţeze economia şi firmele la costuri cât mai reduse posibil pentru a creşte activele bancare totale şi intermedierea financiară, dar costurile de finanţare din România sunt influenţate în primul rând de nivelul ridicat al dobânzilor pe care chiar statul le plăteste la titlurile de stat, nivel care este determinat de cererea ridicată care vine din cheltuielile publice mari, care trebuie finanţate.
Omer Tetik afirmă că o creştere a pachetului fiscal total cu 1pp din PIB înseamnă o scădere economică de 0,5%, iar în sectorul bancar impactul este semnificativ mai mare, ”chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării”.
El spune că orice creştere a impozitării va afecta cei 8 milioane de români care sunt acţionari indirecţi ai Băncii Transilvania şi ai altor bănci listate prin Pilonul 2 de pensii.
Pe lângă impozitarea suplimentară a băncilor, coaliţia ia în discuţie şi creşterea de zece ori a impozitului, de la 1% la 10%, pentru deţinerile mai mari de un an, ceea ce va însemna o scădere a interesului investitorilor pentru piaţa de capital românească .
Luni la prânz, acţiunile Băncii Transilvania erau în scădere cu 1% pe bursă, după ce au apărut informaţii referitoare la taxarea suplimentară a băncilor. Acţiunile BRD erau în scădere cu 1,5%.
Vedeţi aici evoluţia profitului sectorul bancar în T1/2025
Mai jos aveţi răspunsurile lui Omer Tetik la întrebările ZF referitoare la taxarea suplimentară a profitului din sistemul bancar:
ZF: Aveţi informaţii despre posibile discuţii în legătură cu suprataxarea băncilor?
Omer Tetik: Sistemul bancar este deja suprataxat în România. Nu avem informaţii despre discuţii active, în zona politică, despre o eventuală suprataxare a băncilor – aceste zvonuri sunt frecvente la fiecare modificare a legislaţiei şi de cele mai multe ori se dovedesc neadevărate.
ZF: Totuşi, ce impact potenţial ar avea orice creştere a impozitării băncilor asupra economiei?
Omer Tetik: Orice creştere a impozitării băncilor ar reduce imediat capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi persoanelor fizice. Băncile folosesc o parte semnificativă a profitului pentru a-şi creşte capitalul, nu îl distribuie acţionarilor. Iar fiecare leu de capital înseamnă cinci lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei.
In cazul nostru, la BT – aferent profitului anului trecut, aproape 2 miliarde de lei merg către capital, iar asta ne va permite, în linii mari, să creştem cu 10 miliarde de lei sumele care merg catre creditare. Asta inseamna că am capitalizat 55% din profit, tocmai pentru a creşte creditarea.
Acesta este un efect multiplicator evident, care contribuie la creşterea prosperităţii, pentru că creditele generează locuri de muncă, investiţii şi stimulează consumul populaţiei.
România are nevoie de finanţare publică şi privată ca să crească economia, investiţiile, locurile de muncă şi salariile, nu să reducă aceşti parametri, prin suprataxare discriminatorie.
În plus, ţara noastră trebuie să reducă inechitatea fiscală şi diferenţele de impozitare, adică să uniformizeze cotele, nu să le diferenţieze şi mai mult, pentru că în acest fel interferează în mecanismele pieţei libere şi îngreunează colectarea. Nu ar fi acceptabil ca în anumite domenii să existe cote de impozitare diferite, pentru că asta înseamnă că unele sectoare sunt subminate, cu impact asupra competitivităţii. Concret, cote diferite de impozitare ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susţine sectorul bancar (obţinând randamente mai bune în alte sectoare sau ţări) şi ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forţa să susţină investiţiile şi economia.
ZF: Companiile vă reproşează că nu daţi credite. De ce?
Omer Tetik: Băncile îşi doresc să finanţeze economia şi firmele, la costuri cât mai reduse posibil şi astfel să crească nivelul de intermediere financiară din România şi activele bancare totale. Este în primul rând interesul nostru şi asta deja se întâmplă, în limitele impuse de reglementări şi corelat cu capitalul pe care îl au companiile, astfel încât să avem un sistem bancar sigur şi sănătos pentru toţi clienţii. Costurile de finanţare – în România – sunt în primul rând influenţate de nivelul ridicat al dobânzilor pe care chiar Statul le plăteşte la titlurile de stat, nivel determinat de cererea ridicată (determinată de cheltuielile mari, care trebuie finanţate). Ne dorim şi este şi în interesul nostru ca aceste costuri de finanţare să fie cât mai reduse şi astfel populaţia, firmele şi Statul să se finanţeze cât mai ieftin.
ZF: Care va fi influenţa pachetului fiscal asupra economiei şi în particular asupra băncilor?
Omer Tetik: România trebuie să se concentreze pe reducerea risipei, nu pe creşterea impozitării, pentru că estimarea noastră este că orice creştere a impozitării se va vedea în scăderea creşterii economice şi înseamnă recesiune – o creştere a poverii fiscale cu 1 pp va genera scădere a PIB de 0,5 pp. În sectorul bancar, impactul este semnificativ mai mare, chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării. Practic, un leu impozitat suplimentar asupra băncilor poate genera o scădere economică tot de un leu. Deci, impozitarea băncilor ar avea un impact dublu şi devastator asupra economiei.
ZF: Banca Transilvania este cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursă. Ce impact va avea creşterea suplimentară a impozitului?
Omer Tetik: La fel de important, impozitarea suplimentară a băncilor ar impacta semnificativ piaţa de capital – să nu uităm că unul dintre acţionarii semnificativi ai sistemului bancar – şi, cu siguranţă, valabil în cazul Băncii Transilvania – este sistemul de pensii. Orice creştere a impozitării va afecta 8 milioane de oameni care sunt acţionari indirecţi ai BT şi altor bănci listate. Avem încredere că deciziile au şi vor avea la bază analize responsabile cu privire la impact.
