Într-un context economic şi demografic provocator, fondurile de pensii private din România au demonstrat o rezilienţă şi o performanţă remarcabile. Fondurile de pensii au depăşit nivelurile de rentabilitate din perioada anterioară pandemiei, cu o rată medie ponderată de 7,2% la finalul lunii august 2024. Această performanţă este cu atât mai impresionantă având în vedere fluctuaţiile considerabile ale pieţelor financiare din ultimii ani.
Reformele sistemului de pensii şi rolul crescând al sectorului privat
În ultimii ani, reformele sistemului de pensii au fost esenţiale pentru a răspunde creşterii decalajelor demografice. Dezvoltarea sistemelor de pensii finanţate prin capitalizare şi prin gestionarea de către sectorul privat a devenit crucială pentru asigurarea veniturilor la pensie. Activele fondurilor de pensii private din România au ajuns la 30,94 miliarde EUR la finalul lunii august 2024, ceea ce reprezintă acum 9,2%[1] din PIB şi arată rolul vital al acestora pe pieţele financiare, fiind o sursă importantă de economisire pe termen lung şi contribuind la stabilitatea financiară a pensionarilor şi la sustenabilitatea pieţelor financiare.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, activele totale ale fondurilor de pensii au înregistrat o creştere de 29%, iar comparativ cu finalul anului 2023 activele totale au înregistrat un avans de 17%. Această evoluţie a fost determinată pe de o parte de optimizarea activităţii investiţionale iar pe de altă parte de creşterea cotei de contribuţie de la 3,75% la 4,75% care a devenit aplicabilă de la începutul anului 2024. De asemenea, performanţa pozitivă a acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, cu un randament de 36,89% în ultimul an, a fost un factor cheie în această evoluţie
Contribuţia la dezvoltarea economică şi sustenabilitatea pieţei de capital
Fondurile de pensii private au investit preponderent în titluri de stat româneşti (66,13%), acţiuni (24,63%) şi obligaţiuni corporative (4,04%). Peste 94% din totalul activelor sunt investite în instrumente emise în România, contribuind astfel la finanţarea proiectelor de dezvoltare naţională.
Fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituţionali din România, susţinând pe termen lung necesarul de finanţare a statului şi contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieţei de capital. Investiţiile realizate atât pe piaţa primară, cât şi pe cea secundară, au fost esenţiale pentru creşterea economică sustenabilă.
Creşterea numărului de participanţi şi a interesului pentru pensiile facultative
Numărul total de participanţi la fondurile de pensii private a ajuns la 9,01 milioane la finalul lunii august 2024, cu o creştere semnificativă de 145,73 mii de participanţi pentru Pilonul II şi de 102,61 mii de participanţi pentru Pilonul III. În cazul participanţilor la fondurile de pensii facultative, creşterea cu 15% a numărului de participanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior reflectă preocuparea din ce în ce mai mare a românilor pentru diversificarea surselor de economisire pentru perioada ulterioară pensionării.
Conform raportului Pension Markets in Focus 2023[2] realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fondurile de pensii private din România au înregistrat o creştere impresionantă a activelor, situându-se pe locul 7 din cele 71 de state analizate. Această performanţă remarcabilă se datorează atât evoluţiilor pozitive pe termen scurt, cum ar fi câştigurile din investiţii şi creşterea contribuţiilor susţinute de inflaţie şi majorările salariale, cât şi maturizării sistemului de pensii private, care a beneficiat de un aflux constant de contribuţii ce depăşesc sumele plătite din sistem.
Aderarea la OCDE şi alinierea la standardele internaţionale
În contextul aderării României la OCDE, evaluarea din iunie 2024, desfăşurată la sediul organizaţiei din Paris, a evidenţiat progresele semnificative în alinierea la standardele internaţionale privind reglementarea pensiilor private. Această evaluare a inclus o analiză detaliată a modului în care practicile şi politicile României se aliniază la Recomandarea OCDE privind principiile cheie referitoare la reglementarea pensiilor private şi la Recomandarea privind buna proiectare a planurilor de pensii cu contribuţii definite. Creşterea procentului de contributivitate la Pilonul II de la 3,75% la 4,75% şi revizuirea cadrului legislativ aferent investiţiilor au fost paşi importanţi în acest proces. Aceste măsuri au fost apreciate de OCDE, reflectând angajamentul României de a se alinia la cele mai bune practici internaţionale.
Perspective de viitor şi obiective strategice
Pe viitor, se urmăreşte susţinerea reformei sistemului de pensii şi alinierea legislaţiei la standardele OCDE. Printre obiectivele strategice se numără menţinerea rolului complementar al Pilonului II, creşterea inclusivităţii şi diversificarea opţiunilor de investiţii ale fondurilor de pensii private. De asemenea, se pune accent pe elaborarea legislaţiei pentru faza de decumulare a fondurilor de pensii private, asigurând astfel o tranziţie lină şi eficientă către perioada de pensionare.
Ţinând cont de evoluţiile din ultima perioadă, pe termen scurt vizăm creşterea activelor sistemului într-un ritm susţinut ce presupune depăşirea procentului de 10% din PIB, iar pe termen mediu ţintim dublarea activelor comparativ cu finalul anului 2023.
[1] PIB calculat pe baza ultimelor 4 trimestre 1.672.899 mil lei
[2] OECD (2023), Pension Markets in Focus 2023, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/28970baf-en
