ZF 24

Opinie Ioan Dumitraşcu (partener), Irina Oprea (senior associate), Filip&Company: Sinergia dintre Directiva 2024/825 care aduce o protecţie sporită împotriva practicilor neloiale şi Directiva CSRD asupra companiilor româneşti

Opinie Ioan Dumitraşcu (partener), Irina Oprea (senior...
29.05.2024, 10:44 67

Peisajul dinamic al afacerilor din România este remodelat de două directive: Directiva 2024/825 în ceea ce priveşte consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziţiei verzi printr-o mai bună protecţie împotriva practicilor neloiale şi o mai bună informare („Directiva 825”) şi Directiva 2022/2464 în ceea ce priveşte raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi („Directiva CSRD”). Aceste directive nu sunt simple acte de reglementare; sunt instrumente strategice menite sa ghideze practicile de afaceri şi să influenţeze percepţiile părţilor interesate. În acest context, este important de observat modul în care aceste directive se intersectează şi ce implică ele pentru întreprinderile româneşti.

Directiva 825 serveşte drept busolă pentru companiile care aspiră să demonstreze responsabilitate faţă de mediu. Aceasta subliniază transparenţa şi acurateţea în comunicarea declaraţiilor de sustenabilitate către consumatori, solicitând dovezi concrete care să susţină afirmaţiile de marketing ecologic. În esenţă, stabileşte scena pentru o responsabilitate corporativă autentică faţă de mediu.

Imaginaţi-vă că sunteţi un antreprenor român care doreşte să îşi prezinte marca drept ecologică. Sunteţi tentat să vă umpleţi produsele cu etichete care proclamă sustenabilitate, însă Directiva 825 impune un nivel mai profund de responsabilitate. Termeni generici precum „eco”, „prietenos cu mediul” sau „bio” nu mai sunt suficienţi. Directiva 825 impune o abordare cuprinzătoare, solicitând fundamentarea afirmaţiilor prin dovezi concrete ale eforturilor de reducere a impactului asupra mediului. Pentru a asigura credibilitatea etichetelor de sustenabilitate, o astfel de sustenabilitate trebuie să fie constatată de entităţi de certificare recunoscute sau stabilită de autorităţile publice.

Pe piaţa actuală, consumatorii sunt din ce în ce mai conştienţi de impactul asupra mediului al produselor pe care le achiziţionează. Directiva 825 serveşte drept instrument critic în a permite consumatorilor să facă alegeri mai informate şi mai sustenabile, obligând companiile în acelaşi timp să îşi asume responsabilitatea pentru declaraţiile şi practicile lor de mediu.

Unul dintre obiectivele cheie ale Directivei 825 este abordarea inutilităţii premature, o problemă de mare importanţă pe pieţele de consum. De exemplu, companiile trebuie acum să informeze în mod transparent consumatorii despre modul în care actualizările de software pot afecta funcţionalitatea produsului. Aceasta înseamnă că, dacă cea mai recentă actualizare de software a unui smartphone încetineşte semnificativ dispozitivul, producătorul este obligat să dezvăluie acest lucru potenţialilor cumpărători, asigurându-se că aceştia sunt conştienţi de orice eventuale riscuri sau limitări asociate asistenţei continue pentru produs.

Mai mult, în temeiul acestei Directive 825, companiile trebuie să dezvăluie caracteristicile care pot limita durabilitatea unui produs, prevenind declaraţiile înşelătoare de longevitate. De exemplu, o companie care vinde electrocasnice nu poate prezenta un frigider drept „de lungă durată” fără a dezvălui caracteristici de design care îi pot compromite durabilitatea, cum ar fi piesele ce nu pot fi inlocuite.

Directiva 825 promovează, de asemenea, oferirea de informaţii clare despre produs înainte de cumpărare. Companiile sunt acum obligate să furnizeze detalii precontractuale clare cu privire la durabilitatea, reparabilitatea şi disponibilitatea actualizărilor de software ale unui produs. De exemplu, înainte de a cumpăra un laptop, consumatorii trebuie să fie informaţi cu privire la durata de viaţă estimată a dispozitivului, dacă poate fi reparat cu uşurinţă, dacă vor fi furnizate actualizări de software, precum şi informaţii cu privire la cât timp va furniza producătorul actualizări de software pentru a se asigura că dispozitivul rămâne sigur şi funcţional. Acest lucru permite consumatorilor să evalueze longevitatea şi sustenabilitatea unui produs înainte de a face o achiziţie, aliniindu-se la valorile şi preferinţele lor.

Pentru a simplifica şi mai mult lucrurile, se introduc etichete standardizate care să arate cât de durabil este un produs şi ce garanţii sunt oferite. Aceste etichete, afişate vizibil pe ambalaje şi în listele online, servesc drept repere vizuale pentru consumatori, crescând transparenţa şi responsabilitatea pe piaţă. De exemplu, pe ambalajul unei maşini de spălat poate fi prezentă o etichetă care să indice durata estimată de viaţă a produsului şi garanţia legală de conformitate, permiţând consumatorilor să facă comparaţii între diferite modele ale produsului în funcţie de criterii de sustenabilitate.

Privind spre viitor, Directiva 825 include, de asemenea, dispoziţii privind raportarea şi implementarea noilor cerinţe referitoare la sustenabilitate. Până în 2026, statele membre au obligaţia de a transpune aceste dispoziţii în legislaţia naţională, iar până în anul 2031, Comisia va evalua eficacitatea directivei şi va propune noi acte legislative, dacă va fi cazul. Acest lucru asigură o îmbunătăţire continuă şi o adaptare la nevoile în evoluţie ale consumatorilor şi la dinamica pieţei.

În ceea ce priveşte Directiva CSRD, aceasta este o directivă strategică axată pe divulgarea informaţiilor non-financiare, inclusiv a indicatorilor de sustenabilitate. Aceasta ridică sustenabilitatea de la un simplu instrument de marketing la un aspect critic al raportării corporative, solicitând transparenţă şi responsabilitate în raportarea performanţei de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG).

Pentru întreprinderile din România, aceste două directive funcţionează împreună. Directiva 825 subliniază importanţa încrederii consumatorilor şi a credibilităţii mărcii prin comunicarea transparentă a sustenabilităţii, în timp ce Directiva CSRD subliniază impactul financiar al faptului de a fi ecologic, îndemnând companiile să integreze consideraţiile ESG în procesele lor strategice de luare a deciziilor.

Ca antreprenor care îşi planifică strategia de sustenabilitate, Directiva 825 îţi spune să fii deschis şi sincer cu privire la eforturile tale ecologice, în timp ce Directiva CSRD îţi reaminteşte că sustenabilitatea nu are ca beneficiu doar salvarea planetei, ci, mai palpabil si cu efect mai rapid, economisirea banilor şi luarea unor decizii de afaceri inteligente.

Directiva 825 şi Directiva CSRD converg pentru a crea o poveste convingătoare pentru companiile româneşti. Prin adoptarea transparenţei şi autenticităţii în comunicarea sustenabilităţii, întreprinderile îşi pot îmbunătăţi reputaţia brandului şi încrederea consumatorilor. În acelaşi timp, integrarea indicatorilor de sustenabilitate în raportarea financiară demonstrează un angajament faţă de crearea de valoare pe termen lung şi rezilienţă.

Cum pot antreprenorii români să valorifice potenţialul sinergiei dintre Directiva 825 şi Directiva CSRD? Iată câteva sugestii:

  • asigură transparenţa în acţiune: Nu este suficient să susţii sustenabilitatea, ci trebuie să o demonstrezi!  Furnizaţi dovezi concrete pentru a vă susţine declaraţiile de mediu, cum ar fi certificări, date privind reducerea emisiilor sau practici de achiziţie sustenabile. De exemplu, dacă sunteţi un brand de îmbrăcăminte, prezentaţi utilizarea bumbacului organic sau a materialelor reciclate în produsele dvs., împreună cu certificări de la organizaţii de renume precum GOTS (Global Organic Textile Standard).
  • viziune pe termen lung: Sustenabilitatea nu este un trend; este o necesitate strategică pentru viabilitatea pe termen lung.  Integraţi aspectele de sustenabilitate în strategia dvs. de afaceri, de la dezvoltarea produselor până la managementul lanţului de aprovizionare. De exemplu, dacă sunteţi un producător de alimente, investiţi în practici durabile de aprovizionare cu ingrediente, implementaţi procese de producţie cu eficienţă energetică şi exploraţi alternative de ambalare pentru a minimiza deşeurile.
  • adoptă soluţii de ultimă generaţie: Ţineţi pasul cu progresul tehnologic prin adoptarea tehnologiilor şi practicilor inovatoare care reduc impactul asupra mediului, sporind în acelaşi timp eficienţa activităţii dvs.. De exemplu, dacă sunteţi o companie de construcţii, adoptaţi tehnici de construcţie ecologică precum construcţii modulare sau designuri cu eficienţă energetică pentru a minimiza consumul de resurse şi emisiile de carbon.
  • intră în parteneriate de încredere: Colaborarea este esenţială pentru a amplifica eforturile dvs. de sustenabilitate.  Implicaţi-vă cu părţile interesate din lanţul valoric, inclusiv furnizori, clienţi şi asociaţii din industrie, pentru a stimula acţiunea colectivă. De exemplu, dacă sunteţi o companie de retail, colaboraţi cu furnizori care se angajează la practici durabile şi colaboraţi cu cei din aceeaşi industrie pentru a promova iniţiative ecologice.
  • măsoară progresul şi promovează responsabilitatea: Urmăriţi şi raportaţi periodic performanţa dvs. de sustenabilitate pentru a demonstra responsabilitate şi transparenţă. Utilizaţi indicatori cheie de performanţă (KPI) pentru a măsura progresul către obiectivele de mediu, cum ar fi reducerea amprentei de carbon sau creşterea ratelor de reciclare a deşeurilor. De exemplu, dacă sunteţi o companie hotelieră, urmăriţi consumul de energie şi apă, generarea deşeurilor şi emisiile de gaze cu efect de seră şi raportaţi constatările în rapoartele anuale de sustenabilitate.
  • angajaţi-vă către un viitor mai verde: Fiţi motorul schimbării în industria dvs. prin stabilirea unor obiective ambiţioase de sustenabilitate şi dând dovadă de leadership. Inspiraţi-i pe alţii să vă urmeze exemplul împărtăşind poveştile de succes şi cele mai bune practici. De exemplu, dacă sunteţi un start-up din domeniul tehnologiei, străduiţi-vă să obţineţi neutralitatea carbonului prin investiţii în surse regenerabile de energie şi compensarea emisiilor inevitabile, şi încurajaţi alte companii din sectorul dvs. să facă acelaşi lucru.

În esenţă, aceste directive nu sunt obstacole administrative; ele sunt instrumente strategice care permit companiilor româneşti să se dezvolte. Valorificând sinergiile dintre Directiva 825 şi Directiva CSRD, întreprinderile pot descoperi noi oportunităţi de creştere durabilă, generând rezultate pozitive din punct de vedere al mediului şi financiar. Faptele bune şi înţelepte trebuie să fie comunicate şi vor fi răsplătite prin creşterea încrederii clienţilor şi furnizorilor şi deci a rezultatelor pe care le veţi obţine.


 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24