Indicele de Performanţă în Logistică (IPL) pentru 2023, calculat pe baza a şase criterii şi un algoritm transparent, publicat de Banca Mondială la fiecare doi ani, plasează România pe locul 51 din 139 de ţări. Vestea bună este aceea că România se află în prima jumătate a clasamentului, după ţări occidentale cu tradiţie în comerţul internaţional şi activitate logistică cu îndelungat istoric în timp. Ca repere, Polonia ocupă locul 26, iar Olanda şi Germania se află pe locul 3 în acest clasament.
Vestea mai puţin bună este aceea că scorul general al României, ca medie a scorurilor pe cele şase categorii de monitorizare este înregistrat şi de alte cinci ţări (Brazilia, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Kuweit), iar înaintea acestei grupe de state, cu scorul de 3,2 sunt Croaţia, Cehia, Slovacia, Malta, Oman, Filipine, cu 3,3. Ţările din fruntea clasamentului (spre care ar trebui să ţintim, ca infrastructură şi logistică a operaţiunilor de comerţ internaţional), cu un scor aflat în intervalul 4 – 4,3, sunt Singapore (locul 1 şi singura din lume cu 4,3), urmat de Finlanda, Danemarca, Germania, Elveţia, Ţările Jos, Austria, Belgia, Canada, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite, cu 4. Cu alte cuvinte, acestea sunt elita în domeniul logisticii operaţiunilor comerciale la nivel global.
Ce este IPL?
Indicele de Performanţă în Logistică (IPL) măsoară performanţa ţărilor în şase dimensiuni-cheie ale logisticii: eficienţa vămuirii mărfurilor, calitatea infrastructurii de transport, uşurinţa de a aranja transporturi internaţionale, competenţa şi calitatea serviciilor logistice, capacitatea de urmărire şi monitorizare a încărcăturilor şi frecvenţa cu care ajung la destinaţie în timpul programat.
IPL este un instrument interactiv de evaluare comparativă creat pentru a ajuta ţările să identifice provocările şi oportunităţile cu care se confruntă în ceea ce priveşte performanţa lor în materie de logistică comercială şi ce pot face pentru a-şi îmbunătăţi performanţa. IPL permite comparaţii între 139 de ţări, iar anul trecut a fost măsurată pentru prima dată viteza comerţului cu indicatori derivaţi din seturi mari de date care urmăresc transporturile.
De ce este important acest indicator?
Pentru că una din componentele sale este „eficienţa operaţiunilor de vămuire a mărfurilor", iar atât timp cât în România vămuirea în procedură normală (90% din operaţiuni) va domina de departe vămuirea în procedură simplificată (doar 10% comparativ cu media europeană de 67%), este evident faptul că nu vom avea progres semnificativ pe acest index. Indexul IPL este, de altfel, unul dintre indicatori urmăriţi cu atenţie de marii jucători în comerţul internaţional, atunci când decid modificarea, repozitionarea şi relocarea lanţurilor de aprovizionare. Este adevărat, România a înregistrat progrese în ultimii ani în ceea ce priveşte eficienţa logistică, dar încă se confruntă cu provocări semnificative, chiar dacă punctajul arată o îmbunătăţire a poziţiei faţă de anii anteriori (locul 57, în 2018).
Ţara noastră a avut punctaje variabile pe diferitele dimensiuni ale IPL, de la cel mai mic, înregistrat pentru Customs Services – 2,7, până la un maximum de 3,6 Timeliness, astfel: Tranking & tracing score – 3,5 International Shipments – 3,4, Logistic competence – 3,3, Infrastructure – 2,9. Altfel spus, competenţa serviciilor logistice şi capacitatea de urmărire a mărfurilor sunt apreciate pozitiv, eficienţa vămii şi calitatea infrastructurii de transport sunt aspecte care necesită îmbunătăţiri semnificative.
Comparaţiile cu alte state europene, precum Germania, Ţările de Jos şi Belgia, care se clasează constant în topul indicelui IPL, datorită infrastructurii lor de transport de înaltă calitate, proceselor vamale eficiente şi serviciilor logistice de nivel superior, nu ne avantajează. Aceste naţiuni beneficiază de poziţionarea geografică strategică, investiţii substanţiale în tehnologie şi o colaborare strânsă între sectorul public şi cel privat. Dar putem învaţă din expertiza acestora şi, eventual, adopta metode prin care infrastructura şi logistica naţională pot fi semnificativ îmbunătăţite.
Performanţa logistică este media ponderată a scorurilor obţinute de ţară la cele şase dimensiuni-cheie:
1) Eficienţa procesului de vămuire (şi anume, rapiditatea, simplitatea şi previzibilitatea formalităţilor) de către agenţiile de control la frontieră, inclusiv vămile;
2) Calitatea infrastructurii legate de comerţ şi transport (de exemplu, porturi, căi ferate, drumuri, tehnologia informaţiei);
3) Uşurinţa de a organiza transporturi la preţuri competitive;
4) Competenţa şi calitatea serviciilor logistice (de exemplu, operatori de transport, brokeri vamali);
5) Capacitatea de a urmări şi localiza expedierile;
6) Promptitudinea cu care expedierile ajung la destinaţie în termenul de livrare programat sau aşteptat.
Sistemul de vămuire a mărfurilor în România şi în alte state europene
România, membră a Uniunii Europene, se conformează reglementărilor vamale comunitare, procedurile de vămuire şi sistemele informatice aferente fiind gestionate de Autoritatea Vamală Română împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Cu toate acestea, timpul mediu de procesare a mărfurilor rămâne variabil, iar întârzierile pot fi cauzate de infrastructura învechită şi de lipsa unor sisteme de management al riscului bine dezvoltate.
Comparativ, ţări precum Olanda şi Germania sunt recunoscute pentru eficienţa ridicată a operaţiunilor de vămuire. Aceste ţări au investit în tehnologii avansate şi au dezvoltat sisteme de management al riscului care permit o procesare rapidă şi sigură a mărfurilor. De exemplu, Portul Rotterdam utilizează un sistem de „vamă inteligentă" care integrează datele în timp real pentru a optimiza fluxul de mărfuri. Statisticile arată că aceste ţări au un timp de procesare semnificativ mai scurt comparativ cu România.
Oportunităţi pentru România
România se confruntă cu provocări, precum infrastructura de transport învechită şi procedurile vamale care pot fi îmbunătăţite. În plus, este nevoie de o mai mare integrare a serviciilor logistice pentru a facilita transportul internaţional. Cu toate acestea, există oportunităţi semnificative pentru dezvoltare, inclusiv modernizarea reţelei de transport şi îmbunătăţirea colaborării între autorităţi şi furnizorii de servicii logistice.
Guvernul român şi actorii din sectorul privat au început să acorde din ce în ce mai mult importanţa necesară logisticii pentru creşterea economică şi competitivitate. Iniţiativele recente includ investiţii în infrastructura de transport, precum şi eforturi de simplificare a procedurilor vamale şi de îmbunătăţire a serviciilor logistice.
Poziţia României în IPL 2023 reflectă o imagine mixtă, cu realizări notabile dar şi domenii care necesită atenţie sporită. Prin abordarea strategică a acestor provocări, România are potenţialul de a-şi îmbunătăţi clasamentul în viitor şi de a deveni un jucător logistic mai puternic pe scena internaţională. Prin investiţii strategice şi reforme orientate spre eficienţă, poate depăşi provocările actuale şi poate deveni un jucător competitiv pe piaţa logistică europeană. Îmbunătăţirea indicelui IPL pentru România va avea un impact pozitiv asupra comerţului internaţional şi asupra economiei naţionale în ansamblu.
Ediţia 2023 a raportului privind indicele de performanţă logistică (IPL) vine într-un moment în care perturbările lanţurilor valorice globale au evidenţiat importanţa crucială a sistemelor logistice. Din cauza acestor perturbări, rezilienţa lanţului de aprovizionare şi implicaţiile sale asupra securităţii naţionale au apărut ca preocupări majore. Aceste preocupări sunt adesea legate de securitatea lanţului de aprovizionare - un aspect esenţial într-o industrie a serviciilor puternic digitalizată şi conectată la nivel mondial.
