România se află extrem de aproape de conflictul sirian. Mii de cetăţeni români sunt prezenţi în Siria, iar graniţele UE se află la mai puţin de 500 km de litoralul sirian. Dincolo de acest lucru, România a fost o ţară caracterizată de consistenţă în poziţiile sale legate de principii de drept şi politică internaţionala. Aceasta vine din existenţa unui acord respectat de toate forţele politice, în pofida lipsei unei culturi a consensului în ceea ce priveşte politica externă. Aceasta din urmă este o prerogativă împărţită şi este consecinţa nu doar a unor funcţii în stat, ci şi a unei logici politice tributare unui set de valori comune, indiferent de ce subiecte despart clasa politică şi societatea românească.
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au declarat la Vilnius, după întâlnirea cu John Kerry, că informaţiile disponibile „par să indice dovezi puternice că regimul sirian este responsabil pentru aceste atacuri“, dar un potenţial atac militar împotriva Siriei ar trebui să aştepte raportul ONU. După votul din parlamentul britanic, SUA şi Franţa - cei mai apropiaţi aliaţi ai României - vorbesc pe aceeaşi voce. Şi România trebuie să vorbească cu o singură voce, mai fermă, mai prudentă, dar o singură voce! Nu o singură persoană, ci o singură voce. Politica externă este o prerogativă de stat şi nu personală.
Declaraţia de astăzi a preşedintelui Traian Băsescu privind situaţia din Siria este, din păcate, o confirmare a dificultăţii persistente de a aborda subiecte critice de politică externă într-un mecanism credibil. Funcţionarea noastră ca ţară aliată a NATO şi partener strategic al SUA depinde de acest lucru. Nu putem să înlocuim acest lucru cu declaraţii de presă. Consultarea între liderii politici, între putere şi opoziţie, face parte din acest demers. Poziţiile unei ţări sunt atât de respectate pe cât de solid este mecanismul de decizie.
Siria este doar un exemplu. România se află într-o regiune supusă unor transformări majore şi impredictibile. Unele sunt de natură să ameninţe pe termen lung siguranţa naţională, iar altele sunt de o intensitate care poate să definească orizontul de oportunităţi economice pe mulţi ani înainte. Este imperios necesar ca România să aibă un proces de decizie eficient în ceea ce priveşte nu doar sistemul său de alianţe, ancorat în valori perene, ci şi viziunea şi poziţionările necesare navigării acestor ape tulburi.
Aflată pe ruta drumului mătăsii, la intersecţia Europei, Asiei şi Levantului, România poate să joace un rol decisiv, dar nu o poate face singură. Simpla aliniere la decizii ale statelor aliate şi partenere nu poate să joace rol de mecanism de influenţă şi promovare a interesului naţional. Pentru a diminua ameninţări şi pentru a dezvolta oportunităţi, inclusiv economice, de comerţ şi de investiţii, România trebuie să devină mai activă. O condiţie pentru aceasta este să pună din nou în funcţiune procesul de consultare internă privind priorităţile de politică regională şi externă. A doua condiţie este ca România să fie prezentă la masa deciziilor şi să le influenţeze la nivel de viziune şi soluţii.
Între 26-28 septembrie, la Bucureşti, Institutul Aspen Romania şi German Marshall Fund of the United States Black Sea Trust, în parteneriat cu Guvernul României, Parlamentul României, New York Forum şi Comitetul Naţional pentru Dezvoltare organizează cea de-a doua ediţie a Bucharest Forum. Acesta este cel mai amplu forum regional de dezbatere strategică şi economică. Este unul dintre instrumentele în care investim împreună pe termen lung pentru a avea atât o platformă pentru vocea articulată a României în domenii strategice, cât şi un loc pentru o dezbatere de cooperare şi oportunităţi economice şi de investiţii pentru ţările din zona celor trei mări: Caspică, Neagră şi Adriatică.
În pofida dificultăţlor şi a complexităţii reale a problematicilor suprapuse din această super-regiune, care uneşte continente şi include plăci tectonice economice şi strategice, Noul Drum al Mătăsii oferă soluţii de durată pentru creştere economică, dar şi pentru pace şi securitate in regiune. Vorbitorii şi paneliştii din cadrul Bucharest Forum vin din spaţiul Euro-Atlantic, Rusia, ţările Asiei Centrale, Caucaz, Levant şi China. Nivelul de expertiză, influenţă şi decizie din cadrul Bucharest Forum este fără precedent pentru o instituţie independenta si aduce o oportunitate reală pentru mediul economic şi decizional. Bucharest Forum îşi doreşte să devină o platform credibilă, inclusivă şi durabilă pentru decidenţi din Japonia până în SUA, în tematica acestei axe economice şi strategice.
Evident, o instanţă ca Bucharest Forum nu rezolvă probleme acute, cum este dosarul sirian. Bucharest Forum ne permite însă, înainte de toate, să venim cu o clarificare de poziţii şi mecanisme interne. Şi nu doar la nivel guvernamental. Nu întâmplator unul dintre oaspeţii importanţi ai Bucahrest Forum este John Engler, preşedintele US Business Roundtable, organizaţia patronală care reuneşte 16 milione de angajaţi şi şapte trilioane de dolari cifra de afaceri anuală. Păstrând proporţiile, ambiţia economică regională a României are nevoie de mecanisme de consultare cristalizate atât la nivelul statului, cât şi la nivelul marilor companii româneşti. Aceasta este miza Bucharest Forum şi sper ca în zilele care urmează să avem ocazia unor discuţii preliminare în măsură să fructifice oportunitatea pe care efortul comun al Guvernului României, GMFUS şi al Institutului Aspen România o concretizează în mai puţin de trei săptămâni.
Mircea Geoană este senator independent, fost ministru de externe
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
