Guvernul a decis impozitarea cu 85% a oricăror „salarii/ indemnizaţii/ sume compensatorii“ acordate membrilor consiliilor de administraţie şi consiliilor de conducere cu ocazia încetării contractului de muncă.
Prevederea se aplică atât pentru autorităţi, cât şi pentru companii şi bănci de stat sau private.
Impozitul de 85% a fost introdus prin Ordonanţa de Urgenţă numărul 55/2013 publicată joi, 6 iunie, în Monitorul Oficial, prin derogare de la articolul 43 din Codul fiscal care stabileşte cota de impozit de 16%.
„Prin această ordonanţă guvernul a decis să impoziteze tot, indiferent că salariile compensatorii sunt încasate de conducătorii companiilor de stat, private şi autorităţi de supraveghere“, a spus Gabrel Biriş, partener al firmei de avocatură şi consultanţă fiscală Biriş Goran.
Impozitarea cu 85% este o măsură-şoc şi vine în condiţiile în care foştii şefi ai comisiilor de supraveghere a pieţelor financiare au încasat între 300.000 şi 600.000 de euro plăţi compensatorii. Nu este clar dacă prevederea este aplicabilă retroactiv chiar pentru cei care au încasat aceşti bani.
PreŞedintele CSA avea un salariu lunar de 40.000 euro, în timp ce salariul preşedintelui CNVM era de 20.000 euro/lună.
Nu este clar dacă impozitul de 85% li se va aplica acestora având în vedere că unii dintre aceştia şi-au încasat deja plăţile compensatorii uriaşe.
Premierul Victor Ponta a declarat că are în plan să introducă un impozit de 85% pentru plăţile încasate de conducătorii comisiilor de supraveghere, numind această taxă „un impozit pe obrazul gros“. Însă forma în care a fost publicată ordonaţa de urgenţă în Monitorul Oficial aplică impozitul de 85% pentru toţi membrii consiliilor de administraţie, indiferent că aceştia lucrează la stat, la o companie privată sau la o autoritate de supraveghere.
În mediul privat, plăţile compensatorii pot ajunge şi la câteva milioane de euro. În 2009, managerii care au părăsit compania A&D Pharma, printre cei mai mari jucători de pe piaţa farmaceutică locală, au primit bonusuri de exit de peste 1,8 mil. euro, sumă care a inclus atât plăţile către manageri de top, directori non-executivi, cât şi manageri financiari care au părăsit compania.
Introducerea acestui impozit are loc în condiţiile în care UE a pornit cea mai agresivă ofensivă împotriva exceselor bancherilor, parlamentarii europeni şi guvernele stabilind un acord prin care bonusurile angajaţilor băncilor sunt limitate la cel mult dublul salariului fix. Decizia UE s-a luat după ce băncile au fost salvate de state de la faliment.
„În opinia noastră, măsura este discriminatorie, faptul că trebuie reduse cheltuielile nu justifică faptul ca aceste cheltuieli să fie suportate de o singură categorie şi anume salariaţii cu funcţii de conducere. O a doua observaţie vizează creşterea considerabilă a costurilor concedierilor persoanelor cu funcţii de conducere. Pe viitor, încetarea contractului prin acordul părţilor, cu o contraprestaţie din partea angajatorului, va fi exorbitant de scumpă şi va conduce la creşterea tensiunilor în interiorul companiilor“, a spus Costel Gîlcă, managing partner al firmei de avocatură SCPA Gîlcă & Vasiliu.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 11.06.2013