Probleme majore a lăsat votul de ieri nu doar în tabăra PSD. Fuziunea dintre PDL şi PNL este încă la stadiul de utopie. Este greu de crezut că, peste noapte, se vor fi format două blocuri mari – unul de stânga şi altul de dreapta - într-o ţară care nu dă două parale pe ideologie. Înfrângerea uluitoare a lui Victor Ponta nu vorbeşte doar despre filosofice reflecţii precum “ sic transit gloria mundi”, ci despre o aşteptare neîmplinită “acum”.
Victor Ponta a dat bani bugetarilor, bisericilor şi săracilor prin majorarea salariului minim, programul lui este unul social şi, într-o ţară săracă, prinde de obicei. Dar a pierdut. Klaus Iohannis nu a venit cu nimic – cu absolut nimic concret şi a câştigat. Dar idealismul, dacă este gol, nu ajută pe nimeni.
Între păcatele capitale se numără şi cel al trufiei. Trufia l-a pierdut pe Victor Ponta. Dar un alt trufaş se iţeşte în spate: Vasile Blaga, ce-şi zice şef de campanie electorală a lui Klaus Iohannis.
Îl ştiţi pe Gabriel Oprea? Partidul lui artificial, UNPR, l-a ajutat pe Băsescu în momente de cumpănă - l-a ajutat să rămână la putere. L-a ajutat apoi pe Ponta, pentru că sunt din acelaşi trunchi. PC-ul vi-l amintiţi? A fost cu PSD, a fost cu PDL, a fost cu PNL şi din nou cu PSD - doar cine nu a vrut nu s-a tăvălit în mocirlă cu PC, dar toţi au vrut, tuturor le-a plăcut pentru că puterea are gustul mierii scurse din fagure. Toate aceste rebuturi politice se pregătesc în aceste zile să răstoarne barca. De câte ori se întâmplă pe aici vreo supărare, ei ies mereu şefi de revoluţie.
În mod normal, PSD ar trebui lăsat să-şi ducă mandatul până la capăt. A câştigat fără drept de apel alegerile legislative, este adevărat într-o altă formulă şi, la partaj, şi PNL, ajuns acum în opoziţie, este îndreptăţit să ceară o uşă de dulap, un cuier pom. Dar nu ştim ce va fi. În orice caz, ieşirea de duminică seară a lui Vasile Blaga care-i cerea demisia lui Victor Ponta nu este de bun augur. Strada poate să-i ceară demisia premierului pentru modul dezastruos în care a organizat alegerile, dar nu Vasile Blaga, un politician din preistoria politicii româneşti.
Ar trebui să nu uităm un lucru. Încheierea unui ciclu de 10 ani în care capul familiei a fost Traian Băsescu se petrece în aceste zile. Traian Băsescu a venit la putere la fel de uluitor ca Klaus Iohannis. Nimeni nu credea, în 2004, că va câştiga, nici măcar ai lui. Entuziasmul de duminică, teama şi furia din stradă, au un precedent în alegerile prezidenţiale din 1996 şi în alegerile din 2004. Nimic nu e nou sub soare. Cum si-a încheiat mandatul Traian Băsescu, ce a lăsat în urmă Emil Constantinescu este de discutat şi va fi discutat. Dar importanţă mai are cu adevărat doar pentru istorie. Acum avem în faţă următoarea problemă: cum va fi condusă ţara de aici înainte. Ce conduită de politică economică va adopta administraţia veche/nouă, ce se va întâmpla cu taxele, cu cota unică, cu reducerea de CAS, cu austeritatea de-acum, iat-o, şi “nemţească”.
La PNL vor urma alegeri pentru că Iohannis merge la Cotroceni. Lucrurile se petrec pe fondul acestei încercări de fuziune cu PDL. Va ajunge Blaga şeful liberalilor? Va pretinde guvernarea? Vor urma din nou trădări pentru formarea unei noi majorităţi în care capii vor fi din nou Blaga, Oprea, eternii oportunişti din UDMR sau ce-a mai rămas din partidul lui Voiculescu? Tot relicvele politice vor face jocul aşa cum îl fac de 20 de ani? Atunci la ce bun toată această agitaţie?
Un lucru bun poate face Iohannis. Să nu dea girul sau dinozaurilor politicii.
A venit vremea unei retrageri în masă, a unei extincţii voluntare a unei clase politice fără valoare. Nu ştiu dacă Predoiu, Ungureanu, Hellving sau Siegfrird Mureşan vor fi politiceni buni. Nu ştiu dacă Iohannis va fi un preşedinte bun. Dar ştiu că cei care-şi iţesc acum capetele din spatele lui proclamând victoria “lor” nu au fost politiceni buni. Este mizerabil să vezi cum oameni aparent nobili fac tot ce le stă în putinţă să nu lase nimic bun în urma lor.
