ZF 24

Pentru prima oară două oraşe mari ale României vor fi legate prin autostradă de vestul Europei. Din păcate, Timişoara şi Arad se leagă mai repede de Budapesta decât de Bucureşti

Pentru prima oară două oraşe mari ale României vor fi legate prin autostradă de vestul Europei. Din păcate, Timişoara şi Arad se leagă mai repede de Budapesta decât de Bucureşti

Autor: Andreea Neferu

27.02.2014, 21:19 24219

Venind dinspre vestul continentului, şoferii vor putea parcurge de la intrarea în Ro­mânia o autostradă continuă de 93 de kilometri între Nădlac şi localitatea timi­şo­reană Remetea Mare, aflată în apropierea Timi­şoarei. Şoferii vor putea parcur­ge distanţa Timişoara-Bu­da­pes­ta, de 290 km, în 2-2,5 ore.

„(Autostrada Mako-Nagylak/Năd­lac din Un­garia– n.red.) va fi gata la sfârşitul acestui an, estimativ în decembrie“, a declarat pentru ZF Da­niel Lop­pert, PR Manager al Nemzeti Infra­struk­tura Fejleszto. Potrivit înţelegerii dintre părţile ungară şi română, guvernul de la Bucureşti va realiza con­struc­ţia porţiunii de autostradă de la graniţa dintre cele două ţări, iar aceste două ţări au discutat de asemenea ca cele două tronsoane de autostrăzii, Mako-Nădlac, respectiv Nădlac-Arad, să fie deschise simultan, potrivit lui Loppert. Infor­maţia privind posibila deschidere a auto­străzii Nădlac-Arad provine, aşa­dar, de la compania ungară de drumuri.

În ciuda solicitărilor transmise în repetate rânduri de ZF cu privire la autostrada Nădlac-Arad, Compania Na­ţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Naţională (CNADNR) nu a trimis un răs­­puns. Nici la solicitarea de ieri a ZF, prin care se cerea confirmarea informaţiei transmise de unguri, CNADNR nu a oferit un răspuns. De altfel, CNADNR nu a mai răspuns în ultimele trei luni la niciun fel de solicitare trimisă de ZF.

Ultima oară când autorităţile au avansat un termen de finalizare a autostrăzii Nădlac-Arad a fost la sfârşitul anului trecut, când Dan Şova, ministrul marilor proiecte spune că acest tronson va fi gata spre finalul anului acesta, fără a preciza însă luna.

După finalizarea tronsonului Nădlac-Arad, România va avea o autostradă continuă din localitatea timişoreană Remetea Mare (aflată în apropierea Timişoarei) până la graniţa ungară, la Nădlac. În total, între Remetea Mare şi Nădlac există aproape 93 de kilometri de autostradă, luând în considerare şi centura Aradului, construită la standard de autostradă. După ieşirea din ţară pe la Nădlac, românii vor avea acces pe autostradă către toate marile oraşe din Europa de Vest, aşa cum sunt Viena, Bruxelles sau Paris.

La est însă de Remetea Mare, şoferii trebuie să iasă de pe autostradă, pentru că deocamdată lipseşte porţiunea de autostradă de 26 de kilometri care va uni această localitate de Lugoj.

După Lugoj, şoferii pot intra iar pe autostradă pentru ca după nici 30 de kilometri, să fie nevoiţi să aleagă un drum naţional pentru a merge mai departe.

În timp ce România încă are multe petice de autostrăzi între Nădlac şi Constanţa care nu vor fi gata mai devreme de 2-3 ani, Ungaria se pregăteşte să finalizeze anul acesta o autostradă care să lege fără întreruperi frontiera ei de vest cu Austria de cea românească.

În prezent ungurii mai au de construit doar un tronson de 23 de kilometri între localitatea Mako şi graniţa cu România. Autostrada între graniţa austriacă şi cea românească a Ungariei va avea o lungime de 386 km, potrivit informaţiilor transmise de compania maghiară de dezvoltare a infrastructurii naţionale.

Pe de altă parte, o autostradă de la vestul la estul României, între Nădlac şi Constanţa, va avea o lungime de circa 850 de kilometri dacă se ia în considerare ruta Sibiu-Piteşti, însă în prezent doar două treimi, echivalentul a 530 de kilometri din această autostradă, sunt finalizaţi. Abia peste aproape un deceniu această autostradă de la est la vest va fi gata, potrivit datelor guvernului. 

Proiectul de finalizare a tronsonului de autostradă Nădlac-Arad vine într-o perioadă în care statul a redus puternic banii alocaţi pentru proiecte de infrastructură. Anul trecut, statul a redus cheltuielile cu investiţiile cu 7,5%, iar tendinţa a continuat şi în 2014. Un exemplu apare chiar la CNADNR, unde în execuţia de buget pe ianuarie figurează cheltuieli de capital de numai 0,5 mil. lei, faţă de aproape o jumătate de miliard de lei în prima lună din 2013. Mai mult, tronsonul de autostradă care face legătura cu vestul Europei s-a aflat multă vreme în incertitudine, având în vedere că în ultimul an şi jumătate, CNADNR a reziliat contractele pentru construcţia acestei autostrăzi., motiv pentru care întreg graficul de execuţie al şoselei a fost dat peste cap.

În 2012 şi 2013, CNADNR a reziliat contractele pentru construcţia celor două loturi în care este împărţită autostrada, Nădlac-Pecica (22,2 kilometri) şi, respectiv, Pecica-Arad (16,7 km). Primul tronson, Nădlac-Pecica, era construit iniţial de firma Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, însă CNADNR a reziliat contractul în 2012 din cauza progresului redus al construcţiei, dar şi a unei suspiciuni de fraudă privind modul de atribuire. Ulterior, contractul a fost câştigat pentru 56 de milioane de euro de italienii de la Astaldi alături de nemţii de la Max Boegl, care ar trebui să livreze tronsonul în toamnă, potrivit estimărilor ZF.

Celălalt tronson, Pecica-Arad, care este finalizat în proporţie de circa 85%, nu are deocamdată un nou constructor, după ce în vara anului trecut CNADNR a reziliat contractul de construcţie cu firma austriacă Alpine, intrată în faliment la nivel internaţional şi în insolvenţă în România. În 2014 CNADNR ar trebui însă să selecteze un nou constructor, potrivit ultimelor promisiuni.
 

Lipsă de transparenţă la CNADNR: compania nu mai răspunde la solicitările ZF de trei luni

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, instituţie care are anual pe mână între 1,5 şi 2 miliarde de euro din bani publici şi care are în subordine infrastructura rutieră, un domeniu care stârneşte intense reacţii din partea opiniei publice, nu a mai răspuns de peste trei luni solicitărilor de presă transmise de ZF.

În ciuda faptului că CNADNR are în această perioadă în derulare o serie de proiecte de anvergură, aşa cum este finalizarea tronsoanelor de autostrăzi care vor lega estul de vestul ţării, compania de drumuri nu a mai oferit informaţii legate de stadiul fizic de execuţie al acestora de la 1 octombrie anul trecut. Astfel, demersul ZF din ultimii ani, de a prezenta lunar evoluţia şantierelor de autostrăzi din România, nu a mai putut fi continuat. Mai mult, compania de drumuri nu a mai oferit către ZF nici informaţii legate de alte proiecte de infrastructură rutieră. În ultimele trei luni, în afară de comunicatele de presă ale CNADNR care au semnalat restricţionarea circulaţiei odată cu căderea zăpezii sau privind diferite alte evenimente (spre exemplu, surparea unui pod pe un drum naţional), ZF nu a mai primit alte informaţii de la CNADNR.

ZF solicită Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România să deblocheze procesul de transmitere a informaţiilor.

Potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, autorităţile şi instituţiile publice (aşa cum este CNADNR) „au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor de documentare şi de urgenţa solicitării”. Legea mai stipulează că în cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. „Refuzul comunicării informaţiilor solicitare se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor”, potrivit legii privind liberul acces la informaţiile publice. CNADNR nu a transmis ZF nicio înştiinţare că se va întârzia răspunsul la solicitări, dar nici un refuz privind comunicarea informaţiilor cerute.

În timp ce CNADNR nu trimite răspunsurile solicitate de presă în termenul legal, compania de drumuri din Ungaria, Nemzeti Infrastruktura Fejleszto, a răspuns solicitării ZF în doar câteva ore.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.02.2014

 
AFACERI DE LA ZERO