Claudiu şi Ana Fruntelată, o familie originară din judeţul Mehedinţi, au tatonat ideea intrării în antreprenoriat timp de zece ani şi abia în toamna anului trecut şi-au făcut curaj să-şi deschidă propriul business.
Pentru a pune pe picioare brutăria Colţ de Pâine cei doi au aplicat pentru un program de sprijinire a antreprenorilor derulat de guvern, prin intermediul căruia au putut obţine 70% din investiţia de 20.000 de euro necesară doar pentru achiziţionarea echipamentelor.
Brutăria şi-a deschis „porţile“ la începutul lunii martie în Capitală, iar în prezent are peste 100 de clienţi pe zi.
„Ideea de a face o brutărie a apărut mai demult, însă s-a fixat mai mult de când au apărut copiii şi am încercat să le dăm mâncare sănătoasă, iar cum pâinea era unul dintre alimentele preferate ale lor, timp de aproximativ un an am tot încercat să găsim pâine bună şi naturală. Motivul principal pentru care ne-am făcut curaj anul trecut să începem o astfel de afacere a fost că abia atunci am descoperit această schemă de minimis, determinaţi fiind şi de faptul că la compania pentru care încă lucram situaţia era destul de incertă“, spune Claudiu Fruntelată. El precizează că, pe lângă investiţia făcută în echipamente şi acoperită, în mare parte, de finanţarea primită de la stat, el şi soţia sa au cheltuit cei mai mulţi bani pe amenajarea spaţiului.
„Am scris planul de afaceri în câteva zile. Am încercat să obţinem informaţii de la autorităţi despre modul în care trebuie amenajat spaţiul, care sunt dotările necesare, deoarece trebuia să detaliem aceste aspecte în proiect, însă nu am reuşit să obţinem un sprijin real şi în timp util. Aşa că am început să citim tot ce am găsit despre domeniu, am urmat ghidurile de bune practici ale asociaţiilor de profil şi legislaţia aferentă, dar au apărut multe neclarităţi şi condiţii pe care am crezut că nu le vom putea îndeplini“, explică antreprenorul.
În prezent, brutăria pe care el o conduce are două vânzătoare şi doi brutari, care lucrează în schimburi şi a căror recrutare a fost o adevărată povară pentru familie.
Una dintre condiţiile proiectului a fost angajarea unei persoane care are minimum 45 de ani prin intermediul AJOFM. După câteva luni însă doar trei persoane au venit la brutărie, dar ele nu doreau să se angajeze, ci voiau doar o hârtie pe care să apară refuzul antreprenorilor de a le angaja. În final, au găsit la AJOFM Ilfov o persoană care îşi dorea să lucreze. Pentru a învăţa şi brutarii cum să facă pâine, altfel decât cu amelioratori, antreprenorii au chemat un grup de femei care făceau de mai mult timp pâine cu maia acasă.
„Avem speranţa că, la un moment dat, autorităţile vor elabora un document cadru în care să se regăsească toate regulile/ condiţiile, actele de care este nevoie pentru a funcţiona în acest domeniu, un fel de ghid de bune practic“, afirmă Claudiu Fruntelată.
Brutăria Colţ de Pâine face în prezent circa 100 de pâini pe zi din nouă sortimente (printre care pâine neagră, cu cartofi copţi, cu brânză, praz sau ardei roşu), însă face şi biscuiţi şi alte produse de patiserie după reţete de familie. Pentru realizarea pâinii procesul începe cu o zi înainte de coacerea acesteia şi familia foloseşte doar maia, făină, sare şi apă, iar pentru unele tipuri de pâine, care trebuie să crească mai repede, câte 2 grame de drojdie la un kilogram de aluat.
„Cuptorul nostru este unul cu vetre, care are o capacitate de circa 100 de pâini de 300g pentru un ciclu de coacere. Deci este încă supradimensionat producţiei noastre zilnice, care se limitează la aproximativ 100 de pâini, în funcţie de sortimentele pe care decidem să le producem cu o zi înainte. Încă suntem deficitari în promovarea brutăriei, fiind încă la început şi comercializând produsele doar prin magazinul propriu. Credem că dacă am putea vinde în jur de 300-400 de pâini pe zi, cheltuielile de funcţionare s-ar putea acoperi, dar se pare că încă mai durează această etapă“.
Preţul unei pâni variază de la 2 lei (pentru una de 300 de grame) până la 4-5 lei (în funcţie de sortiment), iar brutăria face şi pâine pe comandă, în funcţie de cerinţele clienţilor (fără gluten, spre exemplu).
