• Leu / EUR4.7231
  • Leu / GBP5.2496
  • Leu / USD4.2103
ZF 24

PIB-ul şi consumul cresc, investiţiile se prăbuşesc. O situaţie care arată că ceva este putred în economie

PIB-ul şi consumul cresc, investiţiile se prăbuşesc. O situaţie care arată că ceva este putred în economie

Autor: Iulian Anghel

20 iun 2014 8751

De atunci s-au dus în jos chiar da­că motoarele economiei s-au pus mai bine în mişcare. În vre­me ce economia a crescut în 2013 cu 3,5%, producţia indus­tri­a­lă cu 7,9%, iar consumul cu 0,5%, in­ves­­ti­ţi­ile în economie au scă­zut cu 9,3% (şi in­ves­ti­ţiile pu­bli­ce şi ce­le private) faţă de anul precedent.

Situaţia s-a repetat în T1/2014. PIB-ul real a cres­cut cu 3,8%, producţia industrială a avan­sat cu 10,1%, productivitatea muncii în indus­trie a avan­sat şi ea cu 10%, iar cifra de afaceri în co­mer­ţul cu amănuntul a crescut cu 9,3%. Dar in­ves­­­tiţiile în economia naţională - arată datele INS preluate din ultimul raport lunar al BNR - au scă­zut cu 7,4%. Unde este explicaţia?   Pen­tru că lo­gic este ca în momentul în care eco­no­mia se scu­­tură de solzii recesiunii sau ai stag­nă­rii in­ves­ti­­ţiile să crească în aşteptarea profi­turilor viitoare.

Cauzele sunt mai multe - arată economiştii. Dacă vorbim despre investiţiile private, atunci in­­vestitorii sunt încă reticenţi când privesc cifrele con­sumului, dar sunt temători şi faţă de schim­bă­rile fiscale. Dacă vorbim despre inves­ti­ţiile pu­bli­ce, atunci trebuie arătat că politica guvernului de a se menţine în ţinta de deficit sacrificând in­ves­tiţiile în detrimentul altor cheltuieli a con­dus la diminuarea investiţiilor nete în economia naţională.

„În mod normal, investiţiile urmează trendul de creştere, odată cu economia. Faptul că în ulti­mii cinci ani consemnăm unul singur de creştere a lor arată incertitudinea, o incertitu­di­ne în par­te legată de cadrul fiscal. Ultima lovitură pu­ter­ni­că pe care statul a dat-o eco­nomiei este taxa pe stâlp. Este un cost foarte mare pe termen lung, care nu are logică econo­mi­că, este doar un «Robin Hood fiscal». Este clar că investiţiile de capital sunt afectate, chiar şi indirect, de taxa pe stâlp, de acciza la car­bu­ranţi, de faptul că nu ştii cum va arăta Codul fis­cal peste un timp“, opinează economistul Laurian Lungu.

 

Ce este mai riscant, să investeşti sau să nu investeşti?

Pe lângă incertitudinile legate de cadrul fis­cal, companiile nici nu văd o dezvoltare grozavă a consumului pentru că investeşti ca să vinzi mai mult, dar de ce să investeşti dacă nu ai cui vinde? - spune Lungu. Este adevărat, adau­gă el, există un risc să nu investeşti pentru că lipsa in­ves­tiţilor se va vedea mai încolo, dacă nu acum, dar un ast­fel de risc este mai mic decât unul de a investi degeaba.

După patru ani de cădere în care a pierdut cumulat 15%, cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul a crescut uşor în 2013, cu 0,5%, după un avans neaşteptat de aproape 7% în decem­brie. Începutul de an a fost şi el bun, cu un salt spectaculos în martie de 13,7%, astfel încât în T1 am avut o creştere  a con­sumului de 9,3%. Însă, potrivit lui Lungu, com­paniile aşteaptă ca această tendinţă să confirme.

„Investiţiile iau destul timp. Consumul a început să crească, dar este încă destul de firav. Volumul de investiţii private depinde de cât de puternic este consumul, iar el este prea lent pentru a justifica o investiţie astăzi. Vorbind despre lipsa investiţiilor, vorbim, practic, despre un complex de factori, şi celor descrişi mai sus li se poate adăuga efectul îndatorării sectorului privat şi a consumatorilor casnici.“

Pe de altă parte, descrie în continuare Lungu „complexul de factori“, căderea investi­ţiilor din ultimii ani (patru ani de scădere din cinci, iar prima parte a lui 2014 indică tot scădere) a fost motivată şi de scăderea in­ves­tiţiilor străine şi a remitenţelor, pentru că am­be­le aveau un aport însemnat în investiţii.

Acum însă şi una şi alta îşi revin. Anul trecut, investiţiile străine au fost de 2,7 miliarde de euro, în creştere cu 27% faţă de 2012 şi au atins vârful ultimilor patru ani. În primele patru luni ale anului acestea au crescut cu 8,7% faţă de perioada similară a lui 2013, până la 875 mil. euro.

Şi remiterile au început să crească, ajun­gând în 2014 la 4,2 miliarde de euro, de la un minim de 1,6 miliarde de euro în 2011.

Pe lângă acestea şi creditarea tinde, timid, să-şi revină, remarcă, la rândul său, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen şi preşe­dinte al Consiliului Fiscal.

În aprilie creditul neguvernamental în lei a înregistrat o creştere lunară de sub 1% după un salt de 2,3% pe luna martie. Însă faţă de aprilie 2013 stocul de credite în lei a crescut cu 6,1%. În aceeaşi vreme creditul ne­gu­ver­namental total a înregistrat în aprilie o reducere de 0,8% faţă de aprilie 2013, în condiţiile în care creditul în valută a căzut cu 5%. Faţă de martie creditarea a crescut în aprilie 0,2%.

Click pe imagine pentru tabelul mărit

Investiţiile publice - la cel mai redus nivel din ultimii şapte ani

Prin urmare, datele pozitive din econo­mie ne îndeamnă să privim mai atent şi spre alte ţinte decât sectorul privat când vine vorba de investiţiile în economie şi de motivele redu­cerii lor într-o vreme de creştere economică relativ bună, arată Ionuţ Dumitru. Iar cea mai solidă explicaţie este reducerea puternică a investi­ţiilor din sectorul public. Cheltuielile de capital au însemnat în 2013 2,9% din PIB, fiind la cel mai redus nivel din ultimii şapte ani.

„Investiţiile publice au scăzut foarte mult şi anul trecut şi anul acesta“, arată Dumitru.

Nu există încă date definitive, dar potrivit eco­no­mistului-şef al Raiffeisen, în 2013 au scăzut atât investiţiile publice, cât şi cele pri­vate, în vreme ce în T1/2014 investiţiile private sunt uşor în creştere, iar investiţiile publice s-au prăbuşit.

Datele la T1 ale Ministe­rului Finanţelor arată că toate investiţiile statului (din surse proprii şi surse externe) au însemnat abia 3 miliarde de lei în primele trei luni ale anului. Datele INS indică faptul că în economie s-au investit în primele trei luni 11,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că investiţiile statului au însemnat doar ceva mai mult de un sfert din totalul investiţiilor.

În aceeaşi vreme, investiţiile de capital (investiţiile statului din surse proprii) au scăzut în T1 cu 48,5% faţă de T1/2013, până la 1,8 mi­liarde de lei. Anul trecut, cheltuielile de ca­pital au scăzut cu 7,5%, până la 17,8 miliar­de de lei, ceea ce înseamnă că cheltuielile din buget cu investiţiile au însemnat 26% din to­talul investiţiilor din economie de 67,8 mi­liarde de lei.

„Scăderea investiţiilor publice se vede pe partea de construcţii, mai ales pe cea de construcţii inginereşti (unde sunt concentrate marile proiecte de investiţii ale statului - n. red.)“, arată Ionuţ Dumitru.

În vreme ce economia avansează pe mai toate componentele sale, lucrările de con­strucţii au scăzut în primele patru luni ale anu­lui cu 9,2%, iar cele de construcţii ingi­ne­reşti s-au prăbuşit cu 25,4%, cel mai clar semnal al restrângerii finanţării din partea statului.

Anii 2012 şi 2013 sunt cei mai vitregi cu in­vestiţiile publice. Puterea care s-a instalat în primăvara lui 2012 a făcut mai multe lucruri pentru salarii, pentru pensii, pentru ajutoare, s-a încadrat în ţinta de deficit, dar a făcut toate acestea cu preţul sacrificării investiţiilor. Cu 3,3% din PIB în 2012 şi 2,9% din PIB în 2013, cheltuielile de capital aprobate de guvern sunt, la pondere în PIB, la nivelurile cele mai de jos din ultimii şapte ani.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7231
Diferență: -0,2408
Ieri: 4.7315
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2103
Azi: 5.2496
Diferență: 0,2578
Ieri: 5.2727
Azi: 4.2861
Diferență: 0,4641
Ieri: 4.2800