• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3426
  • Leu / USD4.2876
ZF 24

Plasamentele în turme de oi aduc randamente de zece ori peste depozitul la bancă

Plasamentele în turme de oi aduc randamente de zece ori peste depozitul la bancă

Autor: Gabriel Razi

14 apr 2015 4517

Un plasament de un an în piaţa creşterii ovinelor înseamnă o turmă de 1.400 de oi, care lăsată în grija ciobanilor are capacitatea de a aduce randamente de până la 37%, arată o analiză a ZF. Încasările sunt generate de vânzările de miei, lapte şi produse lactate dar o astfel de investiţie are asociate riscuri de deces sau furt al animalelor.

„Ciobanii oferă proprietarilor 25 de litri de lapte anual şi mieii născuţi de oi. Mortalităţile nu sunt mari, de aproximativ 6-7%”, spune Ioan Geler de la Asociaţia Crescătorilor de Ovine Măgura Laomneş din Sibiu, o grupare cu 70.000 de oi deţinute de 266 de fermieri.

Calculele unui plasament pasiv într-o afacere cu ovine sunt simple. O oaie poate fi cumpărată la 70 euro, asigurarea costă aproximativ 2,5% din valoarea animalului, adică 1,6 euro, iar un program parţial de amortizare adaugă costuri de 25 euro. În total costurile se ridică astfel la 96,6 euro. În acelaşi timp, în general o oaie naşte în fiecare sezon un miel, ceea ce înseamnă încasări de 70 euro la care se adaugă alţi 17 euro din producţia de lapte şi produse lactate. La momentul închiderii unui astfel de plasament, oaia poate fi vândută cu 45 euro, ceea ce indică spre venituri anuale totale de 132 euro. Acest nivel de încasări şi costuri generează profit brut de 36 euro pentru fiecare cap de animal, ceea ce arată un randament anual (return on investment – n.red.) de 37%. Acest randament este de zece ori peste dobânda bancară, de şase ori peste eficienţa unei investiţii imobiliare în Capitală sau a unor plasamente bursiere prudente.

Deşi pot fi abordate ca un plasament de portofoliu, investiţiile în creşterea ovinelor au asociate riscuri operaţionale, iar randamentul poate fi maximizat doar în cazurile în care investitorii sunt familiarizaţi cu particularităţile pieţei zootehnice locale. Riscurile sunt generate de potenţialul de furturi în mediul rural, potenţialele epidemii sau incapacitatea de a hrăni animalele în condiţiile unei competiţii acerbe pentru suprafeţele de păşune. „Rasele româneşti de ovine sunt cele de păşune. Dacă ai păşune poţi face afaceri, sunt însă puţini cei care au terenuri suficiente pentru păşunat“, spune Ioan Geler. Capacitatea de a oferi animelelor spaţiu pentru păşunat este esenţială având în vedere că furajele animalelor reprezintă cel mai important element de cost şi un factor determinant în productivitate.

Cele mai importante zone pentru creştere ovinelor pe piaţa locală sunt Banatul şi Transilvania. Timiş, Sibiu, Mureş, Cluj, Arad şi Braşov sunt judeţele cu cele mai multe ovine din economie iar împreună cele şase acoperă puţin peste un sfert din întregul şeptel la nivel naţional, arată INS.

 

Lichiditate generată de export

Exportul de animale vii este cel mai important element generator de lichiditate pe piaţa ovinelor iar animalele crescătorilor locali ajung în nordul Africii şi în Orientul Mijlociu cu ajutorul intermediarilor în condiţiile în care puţini crescători au ajuns la punctul critic în care să poată susţine independent relaţii comerciale cu parteneri externi. Comenzile de export au curs în ultimul deceniu astfel că piaţa a crescut de 2,2 ori în acest interval şi a ajuns la 163 milioane de euro la sfârşitul anului trecut, arată Eurostat. Achizitorii din regiunea Mediteranei au descoperit piaţa locală abia în urmă cu trei ani iar în acest interval livrările către destinaţiile extracomunitare au crescut de cinci ori. Cei mai importanţi cumpărători ai ovinelor româneşti sunt Libia şi Iordania, cu două treimi din totalul comenzilor de anul trecut. Afaceri sunt făcute şi în regiune în Grecia, Italia, Bulgaria sau Ungaria.

România a ajuns anul trecut să conducă autoritar topul celor mai mari exportatori de ovine vii din Uniunea Europeană, fiind urmată de Spania cu livrări la jumătate şi de Ungaria.

Pe podiumul oierilor europeni

Afacerile la export şi subvenţiile din fonduri europene au funcţionat sub forma unui catalizator pe piaţa românească a creşterii ovinelor astfel că numărul total de animale a crescut cu 12% în ultimii cinci ani, adică în economie au apărut încă 1 milion de capete de ovine, adică animale de 70 milioane de euro. România a ajuns astfel să fie şi cel mai dinamic jucător într-o piaţă europeană care s-a menţinut relativ statică în ultimii cinci ani. Ritmul mediu de creştere annuală de 2,8% din acest interval a permis economiei locale să depăşească Grecia şi să urce pe a treia poziţie a podiumului european în funcţie de numărul total de ovine între toate pieţele agricole din Uniunea Europeană. La sfârşitul anului trecut, România a depăşit Grecia, principalul contra-canditat, cu 0,2 milioane de capete şi a urcat pe podium. Piaţa locală rămâne însă în spatele liderilor Marea Britanie (23 mil. capete) şi Spania (16 mil. capete). Segmentul de creştere al oilor mai are potenţial de creştere în condiţiile în care România este abia pe locul al cincilea în UE la densitatea ovinelor în agricultură, la jumătate faţă de Marea Britanie.

Piaţa creşterii ovinelor este alături de cea a caprinelor un segment în care anul trecut s-au făcut afaceri de 258 milioane de euro în România. Acest segment este al patrulea cel mai mare din piaţa de 1,9 miliarde de euro a zootehniei după creşterea porcilor, a păsărilor şi a bovinelor.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0042
Ieri: 4.7352
Azi: 4.2876
Diferență: -0,2397
Ieri: 4.2979
Azi: 5.3426
Diferență: 0,259
Ieri: 5.3288
Azi: 4.3067
Diferență: -0,3678
Ieri: 4.3226