• Leu / EUR4.7785
  • Leu / GBP5.6554
  • Leu / USD4.3069
ZF 24

Ponta aruncă în lupta cu evaziunea fiscală o tânără de 34 de ani cu studii în America

Ponta aruncă în lupta cu evaziunea fiscală o tânără de 34 de ani cu studii în America
Premierul Victor Ponta a reuşit ieri să producă rumoare prin câteva propuneri pe care le-a făcut pentru noul său cabinet care ar urma să fie învestit în această după-amiază de Parlament.

De departe, surpriza a fost numirea Ioanei Petrescu în funcţia de ministru al finanţelor, în vreme ce mai experimentatul Liviu Voinea rămâne ministru delegat pentru buget.

La energie a fost propus Răzvan Nicolescu, 37 de ani, care până acum câteva zile a fost director de afaceri corporatiste în cadrul Petrom, adică responsabil inclusiv de relaţia companiei cu statul român. El va prelua poziţia de­ţinută de Constantin Niţă, care va deveni ministrul economiei.

Faţă de ceea ce se vehiculase pe piaţă, anume că unele portofolii vor fi comasate, formula guvernamentală anun­ţată de premier nu conţine mari modificări faţă de cabinetul Ponta 2 – cu excepţia dispariţiei poziţiei de vicepremier fără portofoliu, deţinută de Gabriel Oprea, şeful UNPR, care a primit şi postul de ministru al internelor.

De asemenea, Dan Şova a primit portofoliul transporturilor, iar Departa­mentul Marilor Proiecte pe care îl conduce ca ministru delegat până la depunerea unui nou jurământ va fi în coordonarea unui secretar de stat.

Aşadar aveam aceeaşi schemă a guvernului ca şi până acum cu miniştri plini şi delegaţi, dar cu doi oameni mai puţin  în cabinet – 24 de miniştri în loc de 26.

Cabinetul Ponta 3 va avea patru vicepremieri care deţin şi portofolii. De la social-democraţi este Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD şi ministru al dezvoltării, de la UDMR Kelemen Hunor, preşedintele formaţiunii şi ministru al culturii, de la UNPR Gabriel Oprea, ministru al internelor, iar de la PC liderul partidului, ministrul agriculturii Daniel Constantin.

Noii veniţi în guvernul Ponta 3 sunt oameni în general destul de tineri, sub 40 de ani, unii dintre ei mai puţin cunoscuţi, dar cu CV-uri onorabile.

Dis­cuţiile privind cooptarea UDMR la guvernare s-au purtat foarte rapid – practic, la o săptămână după ce liberalii au părăsit guvernarea, Victor Ponta propune Legislativului o nouă componenţă a Cabinetului.

Premierul a spus explicit că va păstra programul de guvernare cu care a fost învestit guvernul Ponta 2 – în replică la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu ca şeful guvernului să demisioneze întrucât schimbarea configuraţiei politice a cabinetului său ar antrena şi schimbarea programului de guvernare, ceea ce ar pretinde un nou vot de învestitură a premierului.

Votul de astăzi nu va crea probleme pentru cabinetul Ponta 3 în condiţiile în care premierul social-democrat şi-a asigurat nu doar voturile parlamentarilor PC, UNPR şi UDMR, ci şi pe cele ale minorităţilor altele decât cea maghiară şi ale aleşilor PPDD.  Astfel că împotriva guvernului vor vota doar PNL şi PDL care nu au destule voturi petru a pune probleme.

UDMR a mai participat la guvernare între 1996 şi 2000. Între 2000 şi 2004  a susţinut în Parlament guvernul Năstase fără să participale la guvernare. 

A revenit în Executiv în 2004 în guvernarea PNL-PD şi rămâne în guvern şi după ce premierul Tăriceanu i-a dat afară pe cei din PDL. Stă un an în opoziţie, în 2008, şi reintră la guvernare  unde a rămas până la căderea guvernului Ungureanu, în aprilie 2012.

UDMR va avea în guvernul Ponta 3 un vicepremier, doi miniştri şi 14 secretari de stat.

Planul este ca noii miniştri să fie acceptaţi de Parlament astăzi, iar spre seară să depună jurământul. Preşedintele Traian Băsescu nu se poate împotrivit chiar dacă a susţinut că se va adresa Curţii Constituţionale dacă premierul nu-şi depune mandatul. Şi asta pentru că el nu poate contesta o decizie a Parlamentului la Curtea Constituţională. Pe acest lucru mizează şi premierul Victor Ponta.

 Acordul de guvernare semnat ieri de USD (PSD, PC şi UNPR) şi UDMR prevede la art. 1 că părţile îşi asumă programul Guvernului 2013-2016, adoptat de Parlamentul României în data de 21 decembrie 2012. Articolul 2 arată că, pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor articolului 1, UDMR va avea membri în Guvernul României la nivel de miniştri şi secretari de stat, conform ponderii în cadrul majorităţii parlamentare.

 

Finanţele vor fi conduse în premieră de o femeie: Ioana Petrescu, 34 de ani, cu doctorat la Harvard

Ioana Petrescu (34 de ani), noul ministru propus pentru portofoliul Finanţelor,  ar trebui să administreze taxele introduse până acum în mai multe valuri şi să aducă mai mulţi bani la buget. Dar, în sarcina noii şefe de la Finanţe rămâne şi reducerea CAS la angajatori, promisă pentru acest an. Petrescu a fost nominalizată ieri pentru funcţia de ministru al finanţelor după ce din septembrie 2013 a ocupat poziţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Anterior ea a fost asistent universitar la Universitatea Maryland School of Public Policy. A terminat liceul Mihai Viteazu din Bucureşti şi a plecat în SUA în 1999, unde a început studiile la Colegiul Wellesley. Are un masterat şi un doctorat în economie la Universitatea Harvard. Diminuarea evaziunii fiscale va trebui să devină o ţintă strategică pentru ea deoarece reducerea poverii fiscale ţine în mare măsură de acest aspect. Evaziunea fiscală din România reprezintă 14% din PIB, adică aproximativ 20 de miliarde de euro, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal. Ioana Petrescu a participat la câteva emisiuni ZF live, dar şi la o conferinţă organizată de ZF pe teme de fiscalitate. Ea s-a declarat surprinsă de cât de normal pare să faci evaziune fiscală în România şi a susţinut că problemele cu evaziunea şi cu colectarea trebuie rezolvate urgent. „Nu poţi să ai un stat în care oferi servicii bune contribuabililor atâta timp cât nu-ţi convingi contribuabilii să plătească impozitele, cât nu ai un sistem de colectare care să fie transparent, să nu fie corupt, să fie deasupra oricărei îndoieli. Existau probleme mari de corupţie în sistemul Fiscului pe care abia acum începem să le rezolvăm, abia acum se face o restructurare pentru prima dată, abia acum s-a semnat planul cu Banca Mondială“. Taxarea în economiile în tranziţie şi cele dezvoltate, economia subterană, antreprenoriat şi sancţiunile economic sunt câteva dintre domeniile studiate de Ioana Petrescu. Scopul oricărui sistem fiscal este să susţină economia, iar legislaţia fiscală trebuie să fie favorabilă mediului de afaceri. Povara sistemului fiscal asupra mediului de business nu constă atât de mult în nivelul impozitelor şi taxelor, cât în birocraţia excesivă care continuă să îi agaseze pe oamenii de afaceri. În aceste condiţii eepublicarea Codului fiscal este foarte importantă, fiind aşteptată de mult timp şi de toată lumea. Ioana Petrescu a susţinut că există percepţia de ineficienţă în investiţiile şi cheltuielile bugetare şi lipsă de transparenţă. Pe de altă parte ea a reamintit cu diverse ocazii că nu se discută suficient cu mediul de afaceri, iar Codul fiscal este mult prea complicat şi trebuie să fie simplificat. „Trebuie să fie mai mare transparenţă, să se taie risipa, mai ales la investiţii care nu aveau nicio logică din punct de vedere economic, unde puneai un leu şi luai mai puţin. Sistemul trebuie să fie transparent astfel încât oamenii să vadă că banii lor au ajuns undeva folositor. Fiecare ban pe care îl iei de la contribuabil trebuie folosit cu chibzuinţă“, a mai spus Petrescu. Candidata la şefia Finanţelor s-a declarat o susţinătoare a continuării politicilor de reducere a TVA pe anumite segmente. Ea consideră că reducerea TVA la pâine a fost bine-venită, iar dacă s-ar reduce şi la carne şi la alte alimente ar fi bine deoarece ar ajuta la reducerea evaziunii fiscale, având totodată şi o componentă socială. Noua şefă potenţială de la Finanţe ar trebui să continue ajustările fiscale şi să reducă deficitul bugetar, pentru atingerea ţintelor convenite cu FMI şi Comisia Europeană. „O cultură a evaziunii“, „IMM-urile, creditarea şi stopul cardiac“, „Cele 50 de nuanţe de gri ale corupţiei“, „Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi!“ sau „Păzea, vin chinezii“, sunt câteva dintre opiniile publicate de Ioana Petrescu în ZF. Claudia Medrega

 

Răzvan Nicolescu la Energie: un fost angajat al Petrom trece la stat În anul crucial al redevenţelor

Nu mai lucrez de câteva zile (la Petrom – n.red.)”, spune Răzvan Nicolescu, 37 de ani, care ieri a devenit a doua cea mai surprinzătoare propunere de ministru din cabinetul Ponta III, după nominalizarea Ioanei Petrescu la Ministerul Finanţelor. Nicolescu ar urma să preia funcţia de ministru delegat pentru energie, poziţie deţinută acum de Constantin Niţă, numit însă în funcţia de ministru al economiei. Răzvan Nicolescu a ocupat până acum câteva zile funcţia de director de afaceri corporatiste în cadrul Petrom, cea mai mare companie din România, care tocmai a anunţat luna trecută un profit net istoric de peste un miliard de euro.  „Contractul de muncă dintre compania noastră şi domnul Răzvan Nicolescu a încetat în data de 28 februarie anul curent, la iniţiativa angajatului şi prin acordul părţilor. Deşi domnul Nicolescu nu ne-a precizat proiecţiile domniei sale de carieră, îi dorim succes în această nouă etapă şi suntem convinşi că va confirma şi pe viitor profesionalismul demonstrat în cei 5 ani petrecuţi în compania noastră“, au declarat reprezentanţii Petrom. Dincolo de funcţia ocupată în cadrul Petrom, Nicolescu mai este vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Agenţiei Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din domeniul Energiei (ACER). Potrivit Mediafax, Nicolescu este membru al Consiliului de Administraţie al ACER din 2009, iar actualul mandat de vicepreşedinte este valabil până la 28 ianuarie 2016. Numirea lui Nicolescu în funcţia de ministru delegat pentru energie vine într-un moment cheie pentru România în care statul trebuie să negocieze un nou regim de redevenţe petroliere până la finalul acestui an. În repetate rânduri, Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România, a declarat că are nevoie de stabilitatea cadrului fiscal pentru a-şi duce mai departe investiţiile, mai ales în contextul în care compania este implicată alături de ExxonMobil într-un program major de explorare în adâncurile Mării Negre ale cărui costuri sunt de ordinul miliardelor de dolari. Nicolescu a avut mai multe ieşiri publice în calitate de reprezentant al Petrom, dar s-a remarcat mai ales într-una, în 2010, pe fondul unui schimb dur de replici cu Mihai David, directorul general din acel moment la Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.  Răzvan Nicolescu spusese că Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are acelaşi sediu cu Hidroelectrica şi nu este normal având în vedere că autoritatea ar trebui să fie independentă. „La Bruxelles există o îngrijorare serioasă privind modul de funcţionare al ANRE, instituţie care de mai mulţi ani este politizată în România. ANRE are nevoie de un nou sediu pentru că nu este normal ca preşedintele ANRE când merge la toaletă să se întâlnească cu directorul Hidroelectrica, aceştia împărţind aceeaşi clădire în prezent“, a declarat atunci Nicolescu. Replica din sală nu s-a lăsat aşteptată, imediat după prezentarea lui Nicolescu luând cuvântul Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie local. „Mă bucur că nu am vorbit înaintea domnului Nicolescu că altfel mă certa şi pe mine. Nu mi-am propus să merg la toaletă cu domnul Lificiu (preşedintele ANRE - n.red.) şi în plus avem culoare separate. Petrom ar putea ajuta mai mult economia prin majorarea redevenţelor, nu prin păstrarea a 100-200 de angajaţi. Să nu transformăm România în Republica OMV“, a declarat atunci David. Roxana Petrescu

 

Membrii Guvernului Ponta 3

  • Prim-ministru: Victor Ponta

  • Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice: Liviu Dragnea

  • Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne: Gabriel Oprea

  • Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin

  • Viceprim-ministru, ministrul culturii: Kelemen Hunor

  • Ministrul finanţelor publice: Ioana Petrescu

  • Ministrul afacerilor externe: Titus Corlăţean

  • Ministrul apărării naţionale: Mircea Duşa

  • Ministrul justiţiei: Robert Cazanciuc

  • Ministrul educaţiei naţionale: Remus Pricopie

  • Ministrul fondurilor europene: Eugen Teodorovici

  • Ministrul sănătăţii: Nicolae Bănicioiu

  • Ministrul economiei: Constantin Niţă

  • Ministrul transporturilor: Dan Şova

  • Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice: Rovana Plumb

  • Ministrul mediului şi schimbărilor climatice: Korodi Attila

  • Ministrul pentru societatea informaţională: Răzvan Cotovelea

  • Ministrul tineretului şi sportului: Gabriela Szabo

  • Ministrul pentru relaţia cu parlamentul: Eugen Nicolicea

  • Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni: Bogdan Stanoevici

  • Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură: Doina Pană

  • Ministrul delegat pentru buget: Liviu Voinea

  • Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism: Florin Jianu

  • Ministrul delegat pentru energie: Răzvan Nicolescu

  • Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică: Mihnea Costoiu

  • Ministrul delegat pentru dialog social: Aurelia Cristea

 

Noii veniţi în guvern

 

Alex Răzvan Cotovelea - ministrul pentru societatea informaţională

Este un specialist în fonduri europene, ultima funcţie publică fiind cea de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, sub mandatul lui Leonard Orban. În vârstă de 41 de ani, este absolvent al Politehnicii din Bucureşti, Facultatea de Energetică. În perioada 1998-1999, a condus Direcţia Asistenţă pentru Aderare din cadrul Departamentului pentru Integrare Europeană, subordonat Guvernului. În 1999, direcţia respectivă a trecut la Ministerul de Externe, unde Cotovelea a fost şi coordonator naţional pentru programul PHARE. După înfiinţarea Ministerului Integrării Europene în 2000, a continuat să fie director la Direcţia Asistenţă pentru Aderare şi coordonator naţional pentru programul PHARE în cadrul acestei instituţii. Între 2004 şi 2011, a fost angajat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, unde a fost director general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale şi coordonator naţional adjunct al Asistenţei Financiare Nerambursabile. Din septembrie 2011 până în decembrie 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene.

Gabriela Szabo - ministrul tineretului şi sportului

Gabriela Szabo este unul dintre cei mai titraţi sportivi români, multiplă campioană. A fost desemnată în anul 1999 cea mai bună atletă a lumii şi cea mai bună sportivă a Europei. Din 19 august 2013, Szabo deţine şi titlul onorific de Ambasador al turismului Românesc alături de alte şapte personalităţi din viaţa culturală şi sportivă românească.

Florin Jianu - ministrul pentru IMM-uri şi turism

Florin Jianu (38 de ani), propus pentru funcţia de ministru al IMM-urilor, mediului de afaceri şi turismului, este preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România din 2006 şi de doi ani conduce şi Uniunea Europeană a Tinerilor Întreprinzători (Jeune) din Bruxelles, potrivit datelor de pe reţeaua linkedin.com. El este absolvent al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi are un master în managementul proiectelor europene. El va trebui să vină cu măsuri pentru a stimula mediul de afaceri. Anul trecut, în România s-au înfiinţat aproape 120.000 de companii, dar alte 98.000 de firme s-au închis, ceea ce arată că numărul celor care au pariat pe economia locală a fost cu numai 17% mai ridicat decât al celor care au depus armele. Mai mult, Jianu va trebui să stimuleze turismul, a cărui balanţă de plăţi este pe deficit. Străinii au lăsat în ţară doar 1,1 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului trecut, faţă de 1,4 miliarde de euro cât au cheltuit românii. Pentru creşterea contribuţiei turismului în PIB-ul economiei ar trebui să vină cu strategie eficientă de atragere a vizitatorilor străini, de realizare de produse turistice şi promovare constantă, ceea ce au promis toţi miniştrii care s-au perindat pe la conducerea acestui departament. Mirabela Tiron

Attila Korodi - ministrul mediului

Deputatul UDMR este propus pentru a treia oară la conducerea Ministerului Mediului, după precedentele mandate din 2007 şi 2012. În vârstă de 37 de ani, Attila Korodi a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, inginerie economică în limba germană, iar din 2003 are un master în management strategic, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. După alegerile parlamentare din noiembrie 2004, Korodi a fost desemnat secretar de stat la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. În aprilie 2007, după eliminarea PD de la guvernare, a fost numit ministru al mediului în cabinetul Tăriceanu, post ocupat timp de un an. În aprilie 2012 a fost nominalizat să ocupe portofoliul Mediului după demisia lui Laszlo Borbely.

 

Bogdan Stanoevici - ministrul pentru românii de pretutindeni

Născut la data de 22 ianuarie 1958, în Bucureşti, Bogdan Stanoevici este actor de profesie, absolvent al I.A.T.C. „I.L. Caragiale” din Bucureşti. El s-a stabilit în Franţa în 1989 şi a revenit în România în 2011.

Kelemen Hunor  - ministrul culturii

S-a născut pe 18 octombrie 1967. A urmat studii de medicină veterinară la Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj, pe care a absolvit-o în 1993, când a fost admis şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1998. Şi-a început activitatea politică în anul 1997, când a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea UDMR, funcţie în care a rămas timp de patru ani. Din 2000, este deputat UDMR. În decembrie 2009, Kelemen Hunor a fost desemnat pentru prima dată ministru al culturii, în guvernul Boc II, fiind primul politician de etnie maghiară desemnat într-o astfel de funcţie.

Eugen Nicolicea - ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul

Născut la 6 iunie 1956, Eugen Nicolicea este în prezent membru UNPR. Are studii superioare ca jurist şi inginer electronist. În perioada 1982-1983 a lucrat ca inginer în cadrul Şantierului Naval Drobeta-Turnu Severin, după care, între 1983 şi 1990 a lucrat ca şef de laborator în cadrul IIRUC Bucureşti. Între 1990 şi 1991 a fost viceprimar al Drobetei-Turnu Severin. În cariera politică a obţinut trei mandate de deputat alături de social-democraţi, în perioada 1992-2004. Între 2004 şi 2008 a fost preşedintele PSD Mehedinţi, după care a obţinut un nou mandat de deputat începând cu 2008.

 

Aurelia Cristea - ministrul pentru dialog social

Este deputat, s-a născut în 24 aprilie 1968 şi este membru PSD din 1999. În perioada 1997-2004 a ocupat diverse poziţii de conducere în filiale ale companiei Unita S.A., parte a Vienna Insurance Group. A absolvit în 2002 Facultatea de Management din cadrul Universităţii de Vest Timişoara. În perioada 2006-2010 a fost membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). În 2010 a fost aleasă vicepreşedinte PSD Cluj. Ulterior a devenit consilier judeţean, apoi deputat de Cluj în 2012. Între iulie 2012 şi decembrie 2012 a ocupat funcţia de director general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

 

Nicolae Bănicioiu îşi începe mandatul de la Sănătate în plină reformă

Nicolae Bănicioiu, 35 de ani, propus pentru funcţia de ministru al sănătăţii, va avea de gestionat un buget de aproape 1,5 mld. euro pe care îl va prelua într-o perioadă de schimbări profunde în sistem pregătite de fosta conducere a instituţiei. Bănicioiu, care anterior a fost ministru al tineretului şi sportului, este de profesie medic stomatolog, iar prima decizie care va trebui să o ia este legată de reforma în sistemul sanitar, dacă va continua în linia predecesorului său sau va veni cu un nou program. Fostul ministru, liberalul Eugen Nicolăescu, care săptămâna trecută a pus punct celui de-al doilea mandat pe care l-a avut la Ministerul Sănătăţii, a încercat în ultimul an să promoveze un pachet de legi menite să reformeze sistemul de sănătate, care acum se află în diferite stadii de implementare. Printre proiecte se numără un nou pachet de servicii de bază, un nou statut al spitalelor, o nouă modalitate de salarizare a personalului medical, o nouă listă de compensate. Dintre acestea, cel mai mare impact în sistem ar trebui să-l aibă noul pachet de bază, deoarece creează posibilitatea apariţiei listelor de aşteptare, modul de acordare a asistenţei medicale este mult mai strict, urmând să apară asigurările suplimentare. Până acum, fiecare dintre cei 24 de miniştri pe care i-a avut sănătatea a venit cu propria viziune legată de modul în care ar trebui să arată reforma din sistem, şi a demarat noi consultări publice pentru a propune alte legi, astfel încât puţine au fost noutăţile în sănătate.  Dacă va opta să continue agenda lui Nicolăescu, Nicolae Bănicioiu ar trebui ca de la 1 aprilie să introducă noul pachet de bază şi noua listă de medicamente compensate de stat. Pe agenda noului ministru ar trebui să se afle programe de creştere a calităţii serviciilor medicale, de îmbunătăţire a condiţiilor din spitale şi de clarificare a situaţiei Institutului Cantacuzino, acolo unde mai bine de un an producţia a fost oprită, iar utilizarea dozelor produse recent este pusă sub semnul întrebării. Ioana David

 

Dan Şova trece de la autostrăzi la căi ferate, aeroporturi şi metrou

Dan Coman Şova, 40 de ani, de profesie avocat, este propunerea premierului Victor Ponta pentru portofoliul de ministru al transporturilor, după ce de peste un an acesta a ocupat funcţia de ministru delegat pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine. Din această poziţie, Şova a avut pe mână una dintre cele mai bogate instituţii de stat, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cu un buget anual de 1,5-2 miliarde de euro, care s-a desprins în urmă cu peste un an chiar din Ministerul Transporturilor. Premierul Ponta a spus ieri că Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, aflat până acum pe mâna lui Şova, ar urma să fie condus de un secretar de stat. Întrebat dacă CNADNR va rămâne în subordinea acestui departament, prim-ministrul a spus că va oferi detalii miercuri (mâine – n.red.). Şova este membru PSD încă din 2003 şi este fiul unui poet şi critic literar, Coman Şova. Mama lui vitregă, Ana Diculescu, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi pledanţi din România, fiind partener al NNDKP, printre cele mai puternice case de avocatură din ţară. De-a lungul anilor Dan Şova a trecut şi a fost partener pe la mai multe firme de avocatură, printre care Muşat, Diculescu, Ştefănică sau Raţiu, potrivit informaţiilor ZF. Din noua poziţie de ministru al transporturilor, Şova va avea un buget de 1,4 miliarde de euro şi va gestiona infrastructura feroviară, aeroportuară, navală şi de metrou. Printre cele mai fierbinţi subiecte pe agenda Ministerului Transporturilor se numără reluarea privatizării CFR Marfă, accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin POS-T, revenirea la profit a Tarom şi accelerarea lucrărilor la metroul din cartierul bucureştean Drumul Taberei. Andreea Neferu

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.03.2014

 
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7785
Diferență: 0,044
Ieri: 4.7764
Azi: 4.3069
Diferență: 0,0046
Ieri: 4.3067
Azi: 5.6554
Diferență: 0,0088
Ieri: 5.6549
Azi: 4.3582
Diferență: 0,0459
Ieri: 4.3562