ZF 24

Povestea retailerului de bricolaj Dedeman, noul sponsor al Simonei Halep. De la afaceri de 26 mil. euro la peste 600 mil. euro în 12 ani

Dragoş Pavăl. Foto: Silviu Matei

Autor: Cristi Moga

23.07.2014, 14:09 13958

Compania românească Dedeman, liderul pieţei de bricolaj, a semnat un contract de sponsorizare cu tenismena Simona Halep în urma căruia s-a angajat să construiască un nou teren de tenis pentru fiecare magazin deschis în perioada următoare. Contractul se ridică la 500.000 de euro pe an, conform ProSport.

Dedeman este unul dintre puţinele exemple de afaceri construite de la zero de antreprenori români şi care fac faţă cu brio concurenţei străine.

​“Ideea acestui parteneriat mi-a venit în timpul unui meci de tenis cu domnul Bogdan Enoiu de la McCann pe care dacă îmi amintesc bine l-am pierdut cu 6-0, 6-1. Astfel, am decis să finanţăm construcţia câte unui teren de tenis în cadrul fiecărui magazin Dedeman ce va fi deschis de-acum încolo, costurile estimate fiind de 30.000 – 35.000 de euro pentru fiecare teren. Planurile noastre prevăd deschiderea a 13 magazine Dedeman în România, iar trei dintre acestea vor fi inaugurate chiar în acest an în Bucureşti (cartierul Colentina – n.red.), Deva şi Târgu-Jiu”, a declarat Dragoş Pavăl, preşedinte şi acţionar majoritar al companiei Dedeman.

El nu a oferit informaţii suplimentare despre acest parteneriat care implică şi o sponsorizare a Simonei Halep, locul trei în clasamentul WTA.

“Este primul contract de acest gen pe care îl semnez în România şi sper ca atunci când părinţii vor merge alături de copii în magazinele Dedeman aceştia să fie atraşi către terenurile de tenis”, a declarat Simona Halep.

Sportiva care în septembrie va împlini 23 de ani mai are un contract de sponsorizare cu Adidas şi a ajuns la câştiguri din tenis de 5,3 milioane de dolari, potrivit site-ului WTA.

“Prioritatea mea în viaţă este în prezent tenisul şi mai am încă mulţi ani de jucat. După ce mă voi lăsa de tenis mă voi gândi cum investesc banii câştigaţi”, a mai declarat constănţeanca.

Mai jos republicăm un articol apărut în ediţia din 2 iulie a Ziarului Financiar în care este descrisă povestea companiei Dedeman.

 

Dedeman, modelul românesc de comerţ care a folosit criza pentru a creşte prin investiţii de peste 300 mil.euro

Dedeman, companie controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău, era înainte de criză un jucător regional, de locul trei, pe o piaţă a bricolajului dominată la acea vreme de grupurile străine Praktiker şi Bricostore. Între timp, în urma unor investiţii de peste 300 de milioane de euro, care au dus reţeaua de la 12 la 37 de magazine cu acoperire naţională, Dedeman a ajuns cea mai mare companie cu acţionariat privat românesc, în timp ce piaţa de bricolaj este dominată autoritar de băcăuani.

Reinvestirea profitului, achi­ziţia de terenuri la preţuri „de criză“ în zone con­sacrate, extinderea doar în magazine deţinute în pro­prietate şi campanii inspi­rate de marketing – aces­tea sunt o parte din coor­donatele prin care bă­că­uanii de la Dedeman au reuşit să se impună în ultimii ani în piaţa de bricolaj, una extrem de competitivă, devenind totodată cea mai mare şi una dintre cele mai sănătoase afaceri cu capital privat românesc.

Ziarul Financiar începe astăzi o serie de articole de prezentare a celor mai mari companii antre­pre­noriale româneşti, afaceri care au rezistat perioadei de criză şi ar putea deveni în ur­mătorii ani cam­pioni regionali.

În cifre seci, Dedeman a ajuns anul trecut la afaceri de 606 milioane de euro, un profit net de 65,3 milioane de euro (marjă de 10,7%), aproape 6.500 de an­ga­jaţi şi cu o reţea de 36 de magazine. În 2002, retailerul din Bacău avea vânzări de 26 de mi­lioa­ne de euro şi 245 de anga­jaţi, iar la înce­pu­tul cri­zei, în 2008, De­deman ra­porta afa­ceri de 251 mi­lioa­ne de euro şi peste 2.600 de salariaţi.
 

Trei magazine „în lucru“

În prima ju­mătate a acestui an, compania a mai deschis un singur ma­gazin, la Sibiu, dar lucrează în prezent la alte trei unităţi, în Deva, Târgu-Jiu şi în cartierul bucureştean Colentina, astfel că reţeaua va ajunge la cel puţin 40 de unităţi până la finalul anului.

Dragoş Pavăl, matematicianul care alături de fratele său a pus bazele Dedeman în urmă cu mai bine de 20 de ani într-un spaţiu de 16 metri pătraţi din Bacău, a fost prudent până la venirea crizei, extinzându-se doar în zona Moldovei, unde în 2008 reţeaua număra 12 magazine.

WikiZF: Profilul companiei Dedeman

Ulterior a început expansiunea naţională, în 2009 au fost deschise cele două magazine pe care compania le deţine în Bucureşti, iar acum aproape toată harta ţării a fost acoperită de sigla cu căţelul albastru şi cască portocalie, un logo ce se pregăteşte să spargă barierele naţionale.

Cele 25 de magazine deschise în perioada 2009 – 2014 nu au afectat marja netă de profitabilitate a companiei, care în ultimii ani a fost cuprinsă între 8,4% şi 13,2%, raportat la cifra de afaceri, iar în ultimii trei ani s-a stabilizat la 10-11%. Totodată, investiţiile nu au afectat nici gradul de îndatorare, care s-a situat anul trecut la 55% (datorii de 167 milioane de euro la capitaluri proprii de peste 300 de milioane de euro), în condiţiile în care Dedeman a preferat să finanţeze extinderea din veniturile proprii, ape­lând rareori la bănci pentru credite.

Nu mai puţin important este faptul că extin­derea a afectat doar într-o mică măsură vânzările per magazin, care s-au menţinut la circa 18 milioane de euro, Dedeman fiind depăşită la acest capitol doar de germanii de la Hornbach, care cu cinci magazine realizează vânzări de aproape 100 de milioane de euro (20 milioane de euro per unitate).

„Am reuşit să creş­tem în aceşti ani im­pli­cându-ne în fiecare zi, atenţi la ce se întâmplă, ino­vând şi in­vestind în tehno­logie“, spune Dra­goş Pavăl, pre­şe­dintele şi ac­ţionarul ma­joritar al companiei.
 

Primul miliard de euro? Este deocamdată „un vis“

Dedeman îşi propune ca în următorii ani să finalizeze extinderea în România, ceea ce înseamnă atingerea unei reţele de 50 de magazine, în timp ce în Bucureşti compania îşi propune să ajungă la şase unităţi.

Păstrând nivelul vânzărilor la circa 18 milioane de euro per magazin, compania s-ar putea apropia în următorii ani de pragul de un miliard de euro, dar Pavăl consideră că acest obiectiv este deocamdată un „vis“ a cărui împlinire depinde şi de evoluţia viitoare a economiei.

Pe de altă parte, piaţa locală de bricolaj este încă într-o perioadă de consolidare, cu reţele care au planuri de exit, dar şi cu jucători precum Kingfisher sau Leroy Merlin care au capacitatea financiară să muşte o cotă mai mare din piaţă decât au în prezent, doar să îşi propună.

Pavăl a subliniat de fiecare dată faptul că are avantajul „terenului propriu“, înţelege mai bine ce îşi doresc clienţii şi are capacitatea de a se adapta mai rapid condiţiilor din piaţă. Planurile sale prevăd însă ca în următorii trei ani să realizeze un pas major şi în afara ţării, astfel că modelul de business ar urma să îşi dea testul de maturitate şi „în deplasare“.

Întrebat de-a lungul timpului despre viitorul afacerii Dedeman, Dragoş Pavăl spune că nici nu se gândeşte la o vânzare şi îşi propune să predea ştafeta în familie, iar acest lucru probabil nu se va întâmpla prea curând, ţinând cont că omul de afaceri născut la Fălticeni are 47 de ani.

Pavăl, unul dintre cei mai tineri antreprenori români de top, şi-a văzut în toţi aceşti ani de business, a ieşit foarte rar în lumina reflectoarelor şi a reuşit să construiască alături de familia sa cea mai solidă afacere din retail, în condiţiile în care în comerţul alimentar de exemplu niciun antreprenor român nu a reuşit să ţină piept giganţilor internaţionali. În bricolaj însă, Dedeman i-a lăsat în urmă pe rivalii străini şi şi-a majorat afacerile în fiecare an pe o piaţă pe care germanii de la Praktiker au părăsit-o (magazinele au fost preluate de omul de afaceri turc Omer Susli), iar operaţiunea locală a Bricostore a fost preluată de britanicii de la Kingfisher.

Cu mai mult de 100 de magazine la nivel naţional, piaţa de bricolaj le oferă în prezent jucătorilor mai nou intraţi pe piaţă oportunităţi de creştere doar prin achiziţii, ţinând cont că sectorul construcţiilor nu arată potenţial de creştere solidă pe termen scurt, iar dezvoltatorii imobiliari nu mai construiesc parcuri comerciale cu unităţi big box.

Dintr-un număr de circa zece branduri active în bricolaj în prezent, consultanţii apreciază că este loc de trei, maximum patru, astfel că piaţa se va reconfigura din temelii în următorii ani, iar străinii nu vor renunţa uşor la poziţiile dintr-o ţară cu 20 de milioane de consumatori.
 

Profil de antreprenor

Dragoş Pavăl, 47 de ani

- Este născut la Fălticeni, în judeţul Suceava, şi a absolvit în 1991 Facultatea de Matematică şi Informatică din Iaşi.

- A lucrat timp de un an ca informatician la firma de stat Metatex din Bacău, iar în 1992 a fondat compania de bricolaj Dedeman.

- În 2003 a deschis primul magazin de bricolaj pe format mare al companiei, într-un spaţiu de 4.000 de metri pătraţi din Suceava, iar în următorii cinci ani procesul de expansiune s-a concentrat pe zona Moldovei.

-  Dedeman a ajuns în prezent la 37 de magazine cu o suprafaţă de vânzare de circa 380.000 de metri pătraţi, iar în următorii trei ani compania îşi propune să ducă reţeaua la 50 de unităţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO