Subiectul central al discuţiilor dintre preşedinţii României şi Bulgariei, Klaus Iohannis şi Rumen Radev, a fost „situaţia gravă de securitate generată de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina”. „Este foarte posibil ca fluxurile de refugiaţi să crească”, a spus Iohannis.
„Subiectul central al discuţiilor a fost, desigur, situaţia gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federaţiei Ruse contra Ucrainei, precum şi combaterea efectelor sale multiple. În plan umanitar, am reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaţilor din Ucraina care vin în ţara noastră. Am prezentat măsurile adoptate de România pentru a sprijini toţi cetăţenii ucraineni, precum şi cetăţenii străini în procesul de evacuare în siguranţă. Totodată, am discutat despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează şi transferă în Ucraina şi, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internaţional. Este foarte posibil ca fluxurile de refugiaţi să crească. De aceea, am discutat cu Preşedintele Radev cele mai bune modalităţi de coordonare astfel încât să facem faţă cu bine acestei crize fără precedent”, a declarat Klaus Iohannis.
Un alt subiect discutat de cei doi şefi de stat a fost despre situaţia din Republica Moldova.
„Am prezentat sprijinul acordat de România în gestionarea fluxurilor crescute de refugiaţi, precum şi a altor provocări cărora Chişinăul trebuie să le facă faţă. Am subliniat astfel necesitatea ca Uniunea Europeană, alături de toate statele membre, să acorde sprijin în acest sens Republicii Moldova, precum şi în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei sale.Am transmis Preşedintelui Radev aprecierea noastră pentru cooperarea dintre România şi Bulgaria în cadrul NATO pentru întărirea securităţii ţărilor noastre, dar şi a regiunii. Prin urmare, am prezentat evaluarea României şi, pe baza acesteia, necesitatea consolidării consistente a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, cu accent pe sudul acestuia, la Marea Neagră, ca răspuns ferm, cu caracter strict defensiv, al Alianţei Nord-Atlantice la adresa acţiunilor agresive ale Rusiei. Securitatea şi stabilitatea Mării Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura”, a adăugat Klaus Iohannis.
Potrivit acestuia, România va continua să acţioneze „ca un stat responsabil, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor noştri şi a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop”.
„Din punctul de vedere al cooperării economice, România este al doilea partener comercial al Bulgariei dintre statele membre ale Uniunii Europene. Ne-am bucurat să constatăm că, anul trecut, fluxurile comerciale bilaterale au înregistrat o creştere semnificativă, la peste 6 miliarde de euro, adică cu peste 55% faţă de anul 2020. Însă există încă un potenţial mare pentru noi oportunităţi în domeniul economic şi la nivel sectorial, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor reciproce. În contextul necesităţii reducerii dependenţei energetice de Federaţia Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie şi a rutelor de transport. Am subliniat, totodată, importanţa operaţionalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operaţional şi astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanţă crucială, să devină funcţional.
Într-un context în care interconectivitatea este esenţială pentru noi toţi, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele ţări, am discutat cu domnul Preşedinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, şi, pe de altă parte, găsirea de soluţii pentru asigurarea navigabilităţii pe Dunăre. Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanţat de Comisia Europeană, menit să îmbunătăţească navigaţia pe Dunăre, în partea comună româno - bulgară a Dunării. Interesul este unul comun şi sunt convins că ministerele transporturilor din cele două ţări vor accelera discuţiile în această direcţie. Am abordat, desigur, şi obiectivul ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Aderarea noastră va contribui în mod esenţial la consolidarea Pieţei Unice şi la întărirea rezilienţei Uniunii în ansamblul său, ceea ce este cu atât mai necesar în contextul actual marcat de crize multiple”, arată şeful statului român.
Măsurile adoptate de autorităţile române de gestionare a frontierei în contextul actualului flux de refugiaţi din Ucrain, afirmă Iohannis, au demonstrat, încă o dată, că România aplică eficient standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen.
