Grabar-Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, a susţinut discursul de învestire, la Zagreb, în faţa a mii de cetăţeni care agitau steaguri şi a unor invitaţi străini, printre care şi premierul sârb Aleksandar Vucici.
Ea a obţinut o victorie strânsă în alegerile prezidenţiale din ianuarie, când a candidat din partea partidului de opoziţie HDZ, promiţând să determine Guvernul social-democrat să relanseze economia croată, afectată de recesiune din 2009.
Noua preşedintă, care îi succede pentru un mandat de şase ani lui Ivo Josipovici (stânga), a promis ca ţara să devină "un stat bogat". "Economia noastră a fost afectată de criză în ultimii ani", a spus ea în discursul de învestire, după ce a depus jurământul în faţa mulţimii. "Mii de tineri pleacă, multe companii dau faliment. Aceste lucruri necesită o acţiune urgentă din partea Guvernului, angajatorilor, sindicatelor", a continuat ea, citată de Deutsche Welle (DW).
Croaţia se confruntă cu o recesiune puternică, în pofida aderării la Uniunea Europeană (UE) în 2013. Rata şomajului în această ţară cu 4,4 milioane de locuitori este de aproape 20%, iar previziunile economice pentru acest an nu sunt îmbucurătoare.
"Avem nevoie de un consens naţional asupra problemelor-cheie, nu avem timp de disensiuni. Trebuie să ne oprim să trăim din banii pe care-i împrumutăm de la generaţiile viitoare", a subliniat Grabar-Kitarovic.
În pofida faptului că funcţia este mai degrabă onorifică, victoria conservatoarei poate facilita o venire la putere a HDZ în alegerile parlamentare prevăzute anul acesta.
Noua preşedintă a declarat, de asemenea, că este necesar ca toţi vecinii Croaţiei să adere la UE, pentru asigurarea păcii Europei de Sud-Est. "Interesul nostru strategic rămâne permanent includerea întregii Europe de Sud-Est în procesul de integrare european şi euro-atlantic, deoarece orice altă opţiune prelungeşte nesiguranţa şi poate conduce, în cele din urmă, la reapariţia liniilor de divizare şi separare", a spus ea.
Grabar-Kitarovic a subliniat totodată importanţa soluţionării disputelor frontaliere cu ţări vecine şi clarificării situaţiei persoanelor date dispărute în războiul de independenţă cu Serbia, în anii '90. Relaţiile dintre Zagreb şi Belgrad rămân într-o oarecare măsură tensionate, în pofida deceniilor care au trecut de la conflict.
Kolinda Grabar-Kitarovic este al patrulea preşedinte croat de la proclamarea independenţei ţării faţă de fosta Iugoslavie şi prima femeie din istoria ţării care ocupă magistratura supremă în stat. Anterior a fost ministru de Externe, ambasadoare la Washington şi a lucrat la NATO.
