Ioana Petrescu, 34 de ani, ministrul finanţelor, a suţinut ieri prima conferinţă de presă de la preluarea mandatului, în care a prezentat bilanţul activităţii pe trei luni. A fost un simplu exerciţiu de comunicare, în termeni vagi, care nu s-a concretizat în evidenţierea vreunor realizări importante şi nici în prezentarea unor măsuri ferme avute în vedere pentru perioada următoare.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit, promisă de mai mult timp de politicieni, în contextul anului electoral 2014, a fost una dintre măsurile cu care s-a lăudat ieri Ioana Petrescu, cea care conduce cel mai râvnit minister de către toţi politicienii care s-au succedat la guvernare de-a lungul timpului. De asemenea, ministrul finanţelor a adus în discuţie simplificarea sistemului de taxe prin reducerea a 92 de taxe şi tarife parafiscale, o primă încercare de a reduce birocraţia. Dar demersul ar trebui să continue. Întrebată câte taxe parafiscale sunt în România, Ioana Petrescu a răspuns: „între 200-300“. Povara sistemului fiscal asupra mediului de business nu constă atât de mult în nivelul impozitelor şi taxelor, cât în birocraţia excesivă care continuă să îi agaseze pe oamenii de afaceri, după cum au tot repetat în ultimii ani consultanţii fiscali şi reprezentanţii mediului de business.
Ministrul finanţelor nu pare să fie foarte mulţumit de gradul de colectare a veniturilor la buget. „Cred că se poate mai bine şi vom continua cu măsurile de reducere a evaziunii fiscale. Pentru o ţară ca România să aibă venituri bugetare în jur de 30% din PIB nu este normal. Trebuie să tindem spre o valoare mai mare.“
Evoluţia încasărilor bugetare a fost în primele patru luni ale anului decuplată de creşterea economică, după cum a remarcat şi şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. În timp ce de la majoritatea indicatorilor macro au apărut veşti bune, creşterea PIB fiind peste aşteptări, veniturile bugetare nu au captat această evoluţie, avansul încasărilor oscilând în jurul a 4% faţă de 2013.
Ministerul Finanţelor a răspuns că este necesară o „analiză mai detaliată“, atunci când a fost întrebată dacă este corelată evoluţia încasărilor bugetare cu creşterea PIB.
În sarcina şefei de la Finanţe a rămas şi reducerea CAS la angajatori, promisă pentru vara acestui an. Ioana Petrescu a declarat că ajustarea CAS cu cinci puncte procentuale începând cu 1 iulie este „obiectivul 0“. În prezent sunt analizate mai multe scenarii pentru a compensa scăderea veniturilor rezultate în urma ajustării CAS.
Şefa Finanţelor s-a declarat în repetate rânduri o susţinătoare a continuării politicilor de reducere a TVA. Acum, Ioana Petrescu spune că reducerea TVA la alte alimente va fi decisă abia după ce se vor colecta datele privind efectele reducerii TVA la pâine de la 24% la 9%. Ca şi ultimii miniştri care s-au perindat pe la Finanţe, şi Ioana Petrescu promite republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală - aşteptată de mult timp şi de toată lumea.
Duelul Ioana Petrescu - Liviu Voinea
Ioana Petrescu a refuzat să răspundă la mai multe întrebări pe care le-a calificat ca fiind de competenţa ministrului bugetului Liviu Voinea, care nu a fost prezent la conferinţa organizată de Ministerul Finanţelor Publice.
Ea a refuzat să comenteze declaraţia ministrului pentru buget, care a anunţat miercuri că rectificarea bugetară se va aproba, cel mai probabil, în luna august, ceea ce face imposibilă reducerea CAS de la 1 iulie.
Ulterior, ministrul finanţelor a spus că Liviu Voinea este singurul calificat să răspundă de evoluţia cheltuielilor bugetare, inclusiv despre reducerea fondurilor alocate investiţiilor.
Petrescu a îndemnat presa să se adreseze lui Voinea pentru întrebări privind restructurarea creditelor, măsură denumită de presă „Electorata“, la două luni după ce acesta a declarat că iniţiativa este în grădina Ioanei Petrescu: „Măsura de restructurare a creditelor a fost propusă de domnul Voinea. Ştie mai multe detalii“.
Taxa pe construcţiile speciale
„Este foarte clar că există un mare interes pentru această taxă, decisă la sfârşitul anului 2013. Înţeleg preocupările mediului de afaceri referitoare la această taxă. Vom analiza cu foarte mare atenţie ceea ce ni s-a spus din partea mediului de afaceri. Când vom avea datele finale privind această taxă vom putea să facem şi primii paşi să aducem modificări la legislaţia existentă. “
„Până astăzi, au fost declarate sume de plată pe întregul an în sumă de 1,4 mld. lei şi s-au colectat peste 500 mil. lei din prima tranşă. Aceste date sunt provizorii, ele fiind în curs de actualizare.“
Ce planuri are ministrul
Un nou model de formular de decizie de impunere, care conţine elemente noi. Pe fiecare obligaţie de plată va fi tipărit contul IBAN, împreună cu codul de bare, în care trebuie efectuată plata. Pe verso se vor regăsi informaţii privind modalitaţile de plată.
Realizarea unor broşuri în variantă electronică sau print, care să simplifice interacţiunea contribuabilului cu ANAF.
Transmiterea electronică a adeverinţelor de venit şi a certificatelor fiscale între instituţii.
Găsirea unor modalităţi pentru ca accesul contribuabililor persoane fizice la propriile date fiscale virtuale să fie simplificat şi gratuit, prin intermediul unei aplicaţii folosind user name şi parolă.
MFP analizează posibilitatea plăţii cu cardul a obligaţiilor fiscale la Trezorerie, precum şi extinderea platformei ghiseul.ro şi pentru taxele plătite către bugetul de stat, nu doar pentru taxele locale.
Ce a spus IOANA Petrescu despre:
Reducerea CAS
La CAS am luat în calcul mai multe scenarii. Vrem să aşteptăm datele finale pe colectare şi pentru această lună. În linii mari este vorba să ne bazăm şi pe veniturile de la buget şi pe taxa de construcţii speciale. Vom vedea dacă este vorba şi de tăierea de alte cheltuieli. Există mai multe scenarii. Vom discuta cu FMI. Să vedem ce acord va fi convenit.
În ceea ce priveşte angajamentul convenit cu FMI, de a lărgi baza de impunere a contribuţiilor sociale pentru a compensa scăderea venituri provenite din reducerea cotei CAS, Petrescu a spus că nu are în vedere negocierea acestei măsuri la discuţiile din iunie cu FMI.
Impactul bugetar al scăderii veniturilor din ajustarea CAS cu 5 puncte procentuale este estimată la 2,6 mld. lei, dar influenţele pozitive care vin în urma acestei măsuri, reduc această sumă la 1,5 mld. lei la nivelul bugetului consolidat.
Conducerea CEC Bank
M-am uitat cu foarte multă atenţie la activitatea CEC. Am analizat. Ceea ce am în vedere sunt două lucruri, să trecem de la sistemul unitar la un sistem dualist, cu consiliu de supraveghere şi directorat. Am discutat cu foarte mulţi specialişti. Este un trend european, iar legislaţia a fost deja transpusă intern. Separarea între consiliul de supraveghere şi directorat are mai multe avantaje. Este o separare foarte bună. Majoritatea băncilor din România au un astfel de sistem dualist.
La întrebarea când va fi înlocuită conducerea CEC, Ioana Petrescu a răspuns că nu poate avansa un termen şi că procesul trebuie bine pregătit
Dacă mergem pe această cale şi voi propune un consiliu de supraveghere spre aprobare la BNR, o voi face cu multă atenţie. Vreau să fie profesionişti, oameni care vin din mediul bancar, să aibă numai interesele băncii în minte. Anumite persoane trebuie să fie foarte buni specialişti în audit, pe risc, să ştie foarte bine situaţia macro. Vorbim de mixul de specialişti. Există dorinţa de a exista un sistem dualist şi de a pune oameni profesionişti la CEC. Când luăm decizia vă vom anunţa. Suntem în discuţii şi cu BNR.
Renunţarea la cota unică
Există acest plan de a trece la taxarea progresivă. În viitorul foarte apropiat nu văd să se poată face. Sincer nu cred că se poate realiza din 2015. Există mai multe aspecte tehnice. Presupune schimbări majore, cum se declară şi se plăteşte.
Trecerea la impozitarea progresivă este trecută atât în programul de guvernare, cât şi în strategia fiscal-bugetară, ca o formă de relaxare a fiscalităţii pentru persoanele cu venituri reduse. Ministrul Finanţelor nu a răspuns la întrebarea directă dacă este de părere că ar trebui să se renunţe la cota unică.
Cred că în momentul în care se va lua decizia, dacă se va lua, trebuie să se facă o analiză în ce mod această impozitare este văzută ca o relaxare fiscală pentru cei cu venituri mici. Primul pas este să decizi dacă doreşti.
Sigur menţinem cota unică de impozitare a profiturilor pentru companii. Cota unică va fi menţinută la 16%.
