Rata anuală a inflaţiei a scăzut accentuat în iulie, la 8,2%, cu 2,2 puncte procentuale sub nivelul din iunie, arată datele INS publicate miercuri.
Comparativ cu luna iunie, preţurile de consum s-au majorat în medie cu 0,5% în iulie.
Raportat la iulie 2025, cele mai mari creşteri de preţ s-au menţinut şi de această dată la servicii, 13,6%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,9%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5%.
La alimente, cele mai mari scumpiri au rămas la cafea, preţul acesteia majorându-se într-un an cu 19%. Ouăle se află pe locul secund cu o creştere a preţurilor de 14%, în timp ce carnea de porc s-a scumpit cu 11,6%.
În acelaşi interval de timp, laptele de vacă şi-a majorat preţul cu 11%, ţuica şi alte băuturi spitoase au fost mai scumpe cu 8,8%.
Grupa produselor din zahăr, miere de albine şi-a majorat tarifele cu 8,8%, comparativ cu iulie 2025.
Dintre mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri sunt de această dată la motorină, 30,7%, urmate de cele la benzină cu 23,1%.
Tarifului energiei electrice, până luna trecută vedeta scumpirilor ultimului an, şi-a majorat tariful (după încetarea efectului de bază ca urmare a eliminării schemei de sprijin privind plafonarea preţurilor) cu doar 3,4%.
Alte majorări în această categorie au fost consemnate la energie termică, 10,7%, la cărţi, ziare şi reviste, 10,8%, la detergenţi, 9,9%, dar şi la tutun şi ţigări, 8,5%.
Nu în ultimul rând, şi articolele de igienă şi cosmeticele s-au scumpit cu 6,8%, iar medicamentele şi-au majorat preţurile în iulie cu 4,3%.
În perioada iulie 2026 - iulie 2025, preţul gazelor a crescut cu 0,97%.
În categoria serviciilor, cele mai mari creşteri de preţ s-au consemnat la chirii, acestea majorându-se cu 42,4%, urmate de tarifele la apă, canal şi salubritate, cu 16%, reparaţii auto, cu 13,8%, igienă şi cosmetică, cu 14%.
În acelaşi timp, asistenţa medicală a devenit mai scumpă cu 12,4%, transportul urban şi-a majorat tariful cu 7,4%, iar cel rutier cu 12%.
Biletele de avion s-au scumpt cu 2,3% comparativ cu iulie anul precedent, dar cu 18% faţă de luna iunie 2026.
De asemenea, tarifele serviciilor poştale, care îşi reduseseră cotele în lunile anterioare, în iulie 2026, faţă de luna similară din 2025, s-au majorat cu 9,18%
Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), rata anuală a inflaţiei a fost de 8,2%. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,42%.
Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflaţiei va avea o „corecţie descendentă substanţială” în T3/2026, conform previziunilor, odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor.
Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în T4 2026, inflaţia este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintă.
Analiştii bancari au fost surprinşi de rezultate
Analiştii bancari au fost surprinşi de anunţul oficial privind rata inflaţiei în iulie, în scădere la 8,2%, cu 2,2 puncte sub nivelul din iunie, reducerea fiind mai mică decât estimărilor anterioare, pe fondul preţurilor ridicate la energie şi al inflaţiei persistente din sectorul serviciilor, care au continuat să afecteze procesul de dezinflaţie.
”Inflaţia s-a dovedit mai încăpăţânată decât credeam. Ne revizuim prognoza privind rata de la sfârşitul anului de la 6,00% la 6,50%”, se arată într-o analiză ING semnată de Valentin Tătaru, econiomis şef şi Ştefan Posa, economist.
În opinia lor, mărfurile nealimentare şi serviciile s-au scumpit peste aşteptări, cu 7,9% şi 13,7%. Preţurile la energie electrică au înregistrat o creştere de 4,4% faţă de luna precedentă, similară cu cea a motorinei. În cadrul sectorului serviciilor, s-au remarcat tarifele aeriene şi abonamentele TV, care au crescut cu 18,7%, respectiv 5,2%, reflectând probabil o transmitere întârziată a fluctuaţiilor cursului de schimb.
Mai important, spun economiştii ING Bank, presiunile asupra preţurilor rămân generalizate. Inflaţia din sectorul serviciilor nu dă înapoi, în ciuda unei încetiniri marcate a creşterii salariilor în prima jumătate a anului, ceea ce sugerează că dezinflaţia pe plan intern rămâne lentă şi inegală.
În ceea ce priveşte luna august, ING mizează pe o nouă scădere bruscă a inflaţiei, la aproximativ 6,5%. Ulterior, inflaţia ar trebui să se stabilizeze în mare măsură, înainte de a relua o traiectorie descendentă treptată în primul trimestru al anului 2027.
”Cu toate acestea, volatilitatea continuă de pe pieţele energetice, incertitudinea privind oferta şi preţurile petrolului, precum şi efectele secetei severe din acest an sporesc riscurile de creştere a inflaţiei, reprezentând în acelaşi timp obstacole în calea creşterii economice”, se arată în analiză.
La rândul lor, analiştii Erste, grupul austriac care deţine BCR în România, spun că rata de 8,2% din iulie este peste nivelul estimat de 7,8%.
”Eroarea prognozei a provenit în principal din componenta non-alimentară, în special din preţurile la energie electrică şi combustibili. Inflaţia de bază a încetinit în iulie, scăzând la 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 8,3% anterior, ceea ce corespunde aproximativ aşteptărilor noastre”, se arată în analiza Erste.
În acest context, analiştii băncii menţin prognoza de 5,9% pentru finele anului 2026.
Erste estimează un model similar de scădere a inflaţiei în august, pe măsură ce impactul majorării impozitelor indirecte de anul trecut va dispărea.
În acelaşi timp, banca avertizează că principalele riscuri la adresa prognozei provin din preţurile la energie electrică, efectele colaterale ale secetei severe şi volatilitatea preţurilor globale la combustibili.
