Cu o populaţie de peste 400.000 de persoane din care doar 50.000 au statut de salariat şi cu o economie în care investiţiile străine lipsesc, migraţia a fost, ca în celelalte judeţe sărace din regiunea Moldovei, singura soluţie viabilă pentru românii din Botoşani.
Peste 13.000 de locuitori ai Botoşaniului au plecat în străinătate pentru o perioadă îndelungată de timp, majoritatea în Italia şi Spania, iar alte 14.000 de persoane sunt temporar absente din ţară, potrivit rezultatelor de la recensământul din 2011.
Numărul celor plecaţi la muncă în străinătate ar putea fi în realitate de trei ori mai mare, potrivit estimărilor de la Statistică realizate la nivel naţional.
Spitalele, direcţia judeţeană de asistenţă socială, angajatorii din industria textilă (Formens, Artsana, Serconf, Conted, GT Company, Carreman, Rolana Tex, New Fashion, Italpant), compania de apă sau direcţia silvică sunt cei mai mari angajatori din judeţul Botoşani, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii din aplicaţia Revisal la finalul anului trecut.
Surprinzător este faptul că Protopopiatul Botoşani, organizaţia care are rol de „administrator“ al parohiilor, este un angajator de top al judeţului, aflat pe locul 12 şi care are, potrivit estimărilor ZF, peste 300 de salariaţi.
„Din nefericire, în judeţul Botoşani situaţia nu este tocmai roz, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi pentru atragerea de investiţii, pentru că locuri de muncă noi nu s-au prea creat în ultimii ani. Avem un mare deficit la capitolul infrastructură, la care se adaugă şi instabilitatea economică. Mână de lucru este, însă tinerii, de exemplu, au dificultăţi în a se angaja, pentru că cei care mai fac angajări preferă să ia personal cu experienţă“, a explicat Daniela Lozneanu, inspector-şef adjunct pe relaţii de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Botoşani.
