Transplanturile se numără printre cele mai dificile intervenţii medicale, în România putându-se realiza doar transplant de inimă, ficat, pancreas şi rinichi. Cele mai multe transplanturi care se realizează în România sunt cele de rinichi (300 anul trecut dintr-un total de 419). Sunt doar câteva centre în ţară unde se poate realiza transplant, însă există şi 39 de centre de unde se pot preleva organe.
Pentru a putea efectua transplanturi, spitalele trebuie să fie acreditate de către Ministerul Sănătăţii, certificare ce se acordă pe baza dotările existente şi a personalului specializat. De exemplu, medicul coordonator al echipei chirurgicale trebuie să aibă o experienţă de cel puţin 500 de intervenţii chirurgicale specifice şi să fi realizat activitate experimentală pe animale, în timp ce echipa trebuie să includă 3-4 chirurgi în diferite faze de pregătire.
Peste 2.700 de pacienţi au fost supuşi de-a lungul timpului unei operaţii de transplant în România, însă doar o parte au supravieţuit. Din Asociaţia Transplantaţilor din România fac parte aproximativ 1.600 de pacienţi, însă numărul este posibil să fie mai mare.
Costurile transplanturilor sunt suportate integral de stat, prin intermediul unui program naţional. Pentru acest an, bugetul pentru programul de transplant este de aproape 72 mil. lei (16 mil. euro), cu 15% mai mare comparativ cu 2013. În cadrul programului au fost incluse 2.760 de persoane, bani care includ şi medicaţia şi supravegherea posttransplant, dar şi sumele pentru pacienţii cu recidivă.
Paşii în derularea activităţii de transplant
Pasul 1:
Pacienţii care au nevoie de transplant ajung pe o listă de aşteptare, pe care se află în jur de 4.000 de persoane, potrivit ultimelor informaţii disponibile. În funcţie de tipul de transplant, includerea pe listă se face pe baza cererii unei comisii (de exemplu în cazul transplantului hepatic) sau chiar de persoana ce urmează transplantul în baza documentelor medicale care atestă această solicitare (în cazul transplantului renal).
Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, explică faptul că în cadrul instituţiei ajung pacienţi cu probleme hepatice grave, iar în urma analizei unei comisii conduse de medicul Irinel Popescu se decide includerea sau nu pe lista de aşteptare.
Repartiţia organelor se face în funcţie de compatibilitatea cu donatorul şi nu în funcţie de numărul de persoane înscrise, spune Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România. Tache adaugă că fiecare centru unde există pacienţi în aşteptarea unui transplant are o echipă pregătită pentru a pleca să preleveze organe atunci când apare un donator.
Pasul 2:
De la donator la persoana ce urmează să beneficieze de transplant se ajunge prin intermediul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, care are drept scop implementarea activităţii de transplant. Astfel, din momentul în care un spital anunţă că are un donator, începe rolul ANT, care verifică listele de aşteptare şi direcţionează organul către pacient.
Organele se pot preleva de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală după ce familia şi-a dat acordul scris pentru acest lucru. Identificarea potenţialilor donatori în moarte cerebrală se face de către un responsabil din fiecare spital, care trebuie să fie medic cu specializarea anestezie – terapie intensivă.
Pasul 3:
Pentru transportul organelor, Agenţia Naţională de Transplant are contract cu Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (proprietarul aparatului prăbuşit), iar potrivit Mediafax, acest contract se derulează de şapte ani.
În 2013, ANT a avut peste 100 de misiuni aeriene cu Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, potrivit lui Victor Zota, coordonator de transplant din cadrul ANT, citat de Mediafax. Zota a mai spus că ANT a avut sute de zboruri cu avionul implicat în accidental din Munţii Apuseni, fiind preferat de medicii din misiunile de transplant, potrivit aceleiaşi surse.
Transportul de organe se mai poate efectua cu misiuni Tarom sau cu avionul SMURD. Contactat de ZF, Zota a spus că la baza deciziei privind transportul sunt „decizii medicale“, fară a oferi alte informaţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
