Cele mai mari riscuri la adresa stabilităţii financiare din România, clasificate de BNR la nivel sever, sunt incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare, şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, prin adâncirea deficitelor gemene, potrivit raportului aferent lunii decembrie.
Celor două riscuri sistemice de nivel sever li se adaugă alte două riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provaocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare.
Astfel, Raportul asupra Stabilitătii Financiare publicat miercuri de Banca Natională arată că principalele riscuri au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul din iunie şi cu evaluările de risc la nivel european, în condiţiile menţinerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice şi a intensificării conflictelor armate, cât şi pe fondul unui an electoral important pe plan internaţional, de natură a modifica mix-ul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii.
Pe plan intern, creşterea activităţii economice s-a menţinut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc, în conditiile în care consolidarea fiscală trenează. În plus, BNR atrage atentia că creşterea economică a fost modestă în T2 2024, sub media UE şi cea înregistrată pentru economiile din regiune, iar implementarea PNNR de către România este semnificativ întârziată. Aceste întârzieri au potenţialul de a afecta atragerea fluxurilor financiare disponibile.
În ceea ce priveşte riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, BNR spune că există semne de deteriorare uşoară a calităţii creditelor acordate populaţiei, în special pe segmentul de consum, în timp ce în cazul companiilor nefinanciare, calitatea portofoliului de credite s-a îmbunătăţit.
În paralel, performanţele financiare ale firmelor s-au deteriorat, însă avuţia şi rezistenţa la şocuri a sectorului populaţiei s-au consolidat.
Avuţia netă a populaţiei reprezintă circa 39% din avuţia netă naţională, iar activele financiare deţinute contabilizează circa 27% din totalul activelor financiare la nivelul economiei.
Riscurile cibernetice rămân un factor de vulnerabilitate în contextul geopolitic tensionat şi al evoluţiei continue a digitalizării şi inteligenţei artificiale, incidentele din sistemul financiar fiind în creştere în ultimii ani.
Banca Natională arată în raport că implementarea de reforme structurale care să atenueze aceste vulnerabilităţi este necesară atât pentru menţinerea încrederii investitorilor, cât şi pentru o mai bună rezilienţă a economiei în faţa unor potenţiale noi evoluţii nefavorabile.
Totodată, reformele ar trebui să conducă şi la modificarea tiparului de creştere economică către unul cu valoare adăugată mai mare şi concentrat pe domenii strategice cum ar fi securitatea alimentară, tranziţia verde şi securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii şi a domeniului apărării.
Până la sfârşitul lunii septembrie 2024, România a încasat din PNRR 9,4 miliarde euro (inclusiv prefinanţări) aferente îndeplinirii a circa 14% dintre ţintele şi jaloanele asumate. Deşi a fost încasată o treime din fondurile alocate, sumele efectiv cheltuite sunt modeste.
Conform execuţiei bugetare, de la începutul anului şi până în luna septembrie, au fost cheltuite circa 2,8 miliarde euro din sumele încasate prin PNRR, iar de la începutul programului au fost efectiv cheltuite 44% din fondurile PNRR încasate, respectiv 4,1 miliarde euro.
În plus, România a fost singura ţară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau plăţilor, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, care prevede această măsură în cazul în care un stat membru nu ia măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv.
Persistenţa multiplelor incertitudini pe plan economic au determinat evoluţii mixte şi în ceea ce priveşte perspectivele viitoare privind riscul de credit. Estimările pe un orizont de 12 luni (septembrie 2024 - septembrie 2025) indică majorări ale probabilităţii de nerambursare pe toate segmentele principale de credit (+1,4 puncte procentuale până la 4,6% pentru credite acordate companiilor nefinanciare, +0,6 puncte procentuale până la 3,5% pentru credite de consum acordate populaţiei şi +0,02 puncte procentuale până la 0,25% pentru creditele ipotecare acordate populaţiei).
Sănătatea sectorului bancar românesc a continuat să se consolideze, aspect evidenţiat de menţinerea unor indicatori adecvaţi de solvabilitate, lichiditate şi de calitate a activelor, în contextul unei profitabilităţi ridicate. Cu toate acestea, BNR spune că este necesar ca băncile să aibă o atitudine prudentă în perioada următoare, pe fondul incertitudinilor, inclusiv din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală preconizate, dictate de deficitele bugetare persistente şi creşterea datoriei publice, cu potenţiale efecte negative asupra situaţiei financiare şi a bonităţii debitorilor.
Totodată, amplificarea riscului climatic şi a celui cibernetic recomandă o vigilenţă crescută a instituţiilor de credit, odată cu accentuarea digitalizării serviciilor financiare şi a conexiunii cu furnizori terţi de servicii.
