Sectorul bancar românesc a înregistrat în anul 2024 unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere a creditării sectorului real din UE, dinamică susţinută atât de cerere, în special în cazul populaţiei, cât şi de ofertă, precum continuarea programelor de sprijinire a IMM prin acordarea de garanţii de credit (programul IMM Plus), potrivit Raportului România – Zona Euro Monitor: Relaţia transatlantică la mare ananghie. Ce va face UE? publicat de BNR.
Dar BNR atrage atenţia că actualele costuri de finanţare încă ridicate şi perspectivele modeste de creştere economică, într-un context sporit de incertitudine, pot exercita presiuni asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a celor cu un grad mare de îndatorare, a IMM-urilor şi a firmelor din sectoarele economice vulnerabile la fluctuaţiile economice.
În acest context, pentru perioada următoare, aşteptările Băncii sunt de creştere uşoară a riscului de credit în cazul creditelor ipotecare şi de majorare moderată în cazul creditelor de consum, evoluţii caracteristice fazei descendente a ciclului de credit.
Astfel, valoarea ratei de neperformanţă este estimată să crească cu 0,02 puncte procentuale în cazul creditelor ipotecare, la 0,25% în septembrie 2025 şi cu 0,6 puncte procentuale, la 3,5% în cazul creditelor de consum.
În ceea ce priveşte sectorul companiilor nefinanciare, creditarea a continuat în anul 2024 într-un ritm mai modest (7,1%), dar orientat într-o mai mare măsură către expuneri cu risc mai mic. Astfel, majorări s-au înregistrat în cazul creditului acordat corporaţiilor (14,6%) şi a creditului în lei acordat IMM (+9,1%), în timp ce creditul în valută acordat IMM s-a redus cu 6,%.
Acest lucru a favorizat reducerea ponderii creditării în valută, în special în cazul împrumuturilor IMM (-3 puncte procentuale, la 38%).
Raportul BNR arată că împrumuturile companiilor nefinanciare continuă să fie expuse la riscul legat de rata dobânzii, majoritatea finanţărilor bancare fiind acordate cu rate de dobândă variabile pe toată durata creditului (94%).
Din punct de vedere al riscului de credit, evoluţiile recente indică o uşoară deteriorare a calităţii, rata de neperformanţă majorându-se uşor la 4,1% (+0,3 puncte procentuale), pe fondul dificultăţilor financiare întâmpinate atât de către IMM, cât şi de corporaţii.
Astfel, rata de neperformanţă a creditelor IMM a urcat la 4,8% în decembrie 2024 (+0,36 puncte procentuale), în timp ce în cazul corporaţiilor aceasta s-a majorat la 2,7% (+0,42 puncte procentuale).
La nivel sectorial, firmele din comerţ, industrie extractivă, agricultură şi, dintre firmele din sectorul servicii, cele cu un grad redus de cunoaştere, au înregistrat cele mai mari creşteri ale volumului de credite neperformante. Pe segmentul firmelor IMM, acestor firme li se adaugă cele din utilităţi şi, dintre cele din industria prelucrătoare, cele cu un grad redus de tehnologie.
O situaţie aparte o reprezintă firmele din IT, majoritatea fiind din categoria IMM, care se confruntă cu modificări structurale importante ale sectorului, în contextul accelerării inovaţiilor tehnologice din domeniu, al digitalizării, dar şi al răspândirii utilizării algoritmilor de inteligenţă artificială. În cazul acestor firme, rata de neperformanţă s-a majorat cu 9 puncte procentuale la 14%, în special ca urmare a creşterii creditelor clasificate de către bănci ca fiind în improbabilitate de plată (doar aproximativ o treime din expunerile încadrate în stare de neperformanţă fiind credite cu întârzieri de peste 90 de zile).
Un segment important al creditării companiilor nefinanciare îl reprezintă împrumuturile cu garanţie de stat (17,5% din totalul portofoliului de credite acordate companiilor nefinanciare, decembrie 2024).
Având în vedere contextul internaţional actual, dar şi cerinţele de consolidare a bugetului de stat şi de continuare a reformelor economice necesare absorbţiei fondurilor europene, în special a celor din PNRR, BNR susţine că se impune o evaluare prudentă de către bănci a expunerilor care beneficiază în prezent de garanţii de stat. În plus, este necesară o reevaluare a rolului programelor guvernamentale de sprijinire a economiei în orientarea modelului de creştere către sectoare strategice, precum sectoare cu valoare adăugată mai mare, cu grad de tehnologie şi cunoaştere mai mare şi a celor care contribuie la îmbunătăţirea siguranţei alimentare şi a celei energetice.
Vedeti aici Raportul BNR integral
Pe parcursul anului 2024, calitatea portofoliului de credite a continuat să se situeze în zona de risc scăzut, rata de neperformanţă înregistrând valori apropiate de valoarea minimă înregistrată de la introducerea indicatorului (2,%, +0,09 puncte procentuale faţă de nivelul minim consemnat în decembrie 2023).
BNR subliniază că IMM-urile, în special cele din sectoare cu grad redus de tehnologie (low-tech) şi grad redus de cunoaştere (less-knowledge intensive services), precum şi cele din sectorul IT, au întâmpinat dificultăţi în rambursarea împrumuturilor, rata de neperformanţă a portofoliului de credite acordate populaţiei a scăzut.
Măsurile macroprudenţiale la nivel de debitor, implementate încă înainte de criza pandemică, au reprezentat un factor important în menţinerea la un nivel gestionabil a riscurilor asociate activităţii de creditare.
În ceea ce priveşte sectorul populaţiei, situaţia financiară a continuat să se îmbunătăţească în anul 2024, în condiţiile menţinerii unei dinamici pozitive importante a venitului din salarii şi a majorării generalizate a pensiilor.
Acest lucru a condus, însă, la o creştere alertă a creditului de consum (17%, rată anuală de creştere, decembrie 2024), determinată în principal de accelerarea creditării negarantate (+23%) şi, într-o mai mică măsură, de cardurile de credit (+12%). Spre deosebire de perioadele anterioare caracterizate de dinamici rapide ale creditului de consum, creşterea creditului din prezent s-a realizat în condiţii macroprudenţiale mai stricte, menite să limiteze acumularea de riscuri în sectorul bancar.
Astfel, riscul de credit aferent creditului de consum este semnificativ mai redus, gradul de îndatorare al debitorilor diminuându-se la 36% din venitul disponibil comparativ cu 46% în perioada anterioară implementării ultimei măsurii macroprudenţiale de acest tip.
De asemenea, riscul de valutar şi cel de rata dobânzii se situează la un nivel scăzut, cea mai mare parte a creditelor de consum fiind acordate în lei (94% din total credit de consum) şi la o rată de dobândă fixă pe toată durata creditului (71%).
În aceste condiţii, rata de neperformanţă a continuat tendinţa descendentă pe parcursul anului 2024, accelerând evoluţia descendentă în ultimele luni până la valoarea de 5,03%.
