Sectorul românesc de private equity (PE) şi venture capital (VC) a contribuit semnificativ la crearea de locuri de muncă şi creştere economică în ultimii ani, în ciuda provocărilor semnificative cauzate de capitalul local limitat, demonstrând un potenţial real de a dezvolta jucători locali şi regionali şi o atractivitate crescută pentru investitorii internaţionali, arată raportul anual al Asociaţiei Fondurilor de Investiţii Private din România (ROPEA), realizat în colaborare cu Deloitte România.
„Suntem pregătiţi să demonstrăm rolul investitorilor financiari în economia românească: prin creşterea accelerată a veniturilor şi a locurilor de muncă create, fondurile de private equity sau venture capital contribuie semnificativ la creşterea afacerilor în care investesc, prin implicarea lor în strategie şi consolidarea echipelor de management, precum şi în raportarea financiară şi realizarea eficienţei operaţionale”, a declarat Horia Manda, Preşedintele Consiliului de Administraţie al ROPEA.
În 2022, companiile susţinute de private equity au creat cu 7,1% mai multe locuri de muncă (cu 4.027 mai mulţi angajaţi faţă de 2021), comparativ cu creşterea de 2,3% a economiei generale în 2022, în timp ce cifra de afaceri a acestei categorii a crescut cu 5,2 miliarde de euro în perioada 2019-2022.
Raportul arată că în perioada 2022-2023 evoluţia acestui sector a fost afectată semnificativ de factori macroeconomici şi geopolitici, România continuând să fie poziţionată printre ultimele ţări din UE, având în vedere că raportul de strângere de fonduri şi de investiţii per PIB se situează încă printre cele mai scăzute.
Totuşi, sectorul ar putea înregistra o creştere semnificativă în contextul Fondului de Fonduri pentru Rezilienţă (REF) de 400 de milioane de euro gestionat de Fondul European de Investiţii, înfiinţat de Guvernul României în cadrul PNRR.
Deşi ecosistemul regional de private equity este bine poziţionat pentru a ajuta la creşterea jucătorilor locali mici şi mijlocii, fondurile locale se concentrează în mare parte pe creşterea investiţiilor mai mici de pe piaţă. În ceea ce priveşte etapa investiţiilor, deşi tranzacţiile locale de PE au fluctuat, investiţiile de tip VC au crescut exponenţial în perioada 2021-2023 comparativ cu perioadele anterioare, valorile medii ale tranzacţiilor crescând de la 600.000 de euro în 2017 la 2,1 milioane de euro în 2023.
Conform Invest Europe, doar 0,041% din investiţii ca procent din PIB au fost realizate de fonduri de PE şi VC în 2023 în România, deşi ponderea a crescut de la 0,028% faţă de anul precedent. Numărul total de tranzacţii de PE şi VC a scăzut cu 16% comparativ cu 2022, ajungând la 73 de tranzacţii în 2023. Această scădere a fost în mare parte determinată de creşterea rapidă a ratelor dobânzilor, care a afectat tranzacţiile dependente de finanţarea bancară.
Investiţiile de tip buyout rămân principalul motor în regiunea CEE, însumând 1 miliard de euro în 2023, dintre care aproximativ 76,1 milioane de euro sunt investite în companii româneşti.
Anul 2023 a înregistrat o creştere a valorii şi a numărului de tranzacţii, în principal în start-upuri în tehnologie. Investiţiile totale de VC au înregistrat o creştere abruptă, impulsionată de runde de finanţare cu capital mixt, care includ o combinaţie de capital românesc şi străin, de la 8,2 milioane de euro în 2017 la 129,6 milioane de euro în 2023 – o creştere de aproximativ 16 ori în această perioadă.
Locurile de muncă nete create de companiile susţinute de fonduri PE în perioada 2019-2022 echivalează cu populaţia oraşului Târgu Neamţ (18.393 locuri de muncă noi). Analiza impactului investiţiilor de private equity şi venture capital în economia românească (crearea de locuri de muncă, cifra de afaceri suplimentară şi EBITDA/profitul operaţional generat) se bazează pe date financiare şi non-financiare disponibile public pentru perioada 2018-2022, de la 156 de companii de portofoliu cu sediul în România, dintre care 72% sunt deţinute de membri ROPEA.
Crearea netă de locuri de muncă în economia generală a fost de 2,3% în 2022 (cu 115.205 mai mulţi angajaţi în 2022 faţă de 2021), în timp ce, pentru companiile susţinute de PE, creşterea a fost de 7,1% în aceeaşi perioadă (cu 4.027 mai mulţi angajaţi în 2022 faţă de 2021), evidenţiind performanţa acestor parteneriate, care au reuşit să crească chiar şi în condiţii de piaţă volatile.
Numărul de angajaţi din companiile susţinute de fondurile de private equity membre ale ROPEA s-a dublat, de la 21.476 în 2018 la 42.371 în 2022.
Activitatea de strângere de fonduri de private equity în România este mai redusă ca valoare comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est. În perioada 2017-2023, majoritatea fondurilor strânse la nivel local au fost direcţionate în mare parte către investiţii de tip VC, cu un total de 111,8 milioane de euro, reprezentând 69% din totalul fondurilor strânse, de 161,8 milioane de euro.
Potrivit analizei, în trecut, activitatea de strângere de fonduri la nivel local a fost marcată şi susţinută de agenţiile guvernamentale, inclusiv de instituţii financiare internaţionale, prin gestionarea de programe menite să dezvolte piaţa locală de PE şi VC. În perioada 2017-2023, pe lângă agenţiile guvernamentale, care au furnizat 56% din capitalul total strâns, 36% a fost furnizat de family offices şi investitori privaţi. România duce lipsă de o categorie importantă de investitori: fondurile de pensii, care, în pieţele dezvoltate, furnizează până la 25% din capitalul strâns de fondurile de PE şi VC. În general, fondurile de PE active în regiune atrag finanţare în ţările mai mari din Europa Centrală şi de Est (în principal Polonia) şi investesc în România.
„În opinia noastră, este esenţial să avem surse de finanţare mai diversificate pentru a dezvolta piaţa locală de private equity şi venture capital, care continuă să depindă de agenţiile guvernamentale. Pe lângă fondurile de pensii, România are nevoie şi de o altă categorie importantă, investitorii corporate, care sunt mult mai prezenţi în Europa Centrală şi de Est şi în Europa, în general. Dar sperăm să vedem îmbunătăţiri în aceste domenii în următorii ani”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.
O creştere substanţială a activităţii de strângere de fonduri este estimată pentru restul anului 2024. Unul dintre cele mai importante rezultate anticipate în perioada următoare este impactul pozitiv al Fondului de Redresare de Capital (Romanian Recovery Fund - REF) de 400 de milioane de euro, gestionat de Fondul European de Investiţii.
Această iniţiativă, înfiinţată de Guvernul României în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, poate să catalizeze până la 600 de milioane de euro în capital de investiţii pe parcursul următorilor 5-7 ani, în funcţie de închiderea cu succes a fondurilor şi implicarea co-investitorilor. Capitalul este destinat a fi alocat managerilor de fonduri care vor investi în IMM-uri şi în companii de talie medie care operează în sectoare strategice şi în proiecte de infrastructură.
