Martie este a treia lună la rând în care acest indicator-stigmat pentru sistemul bancar local staţionează pe palierul de 22%, sugerând o temperare a procesului de deteriorare a calităţii portofoliilor de credite.
Rata neperformantelor a mai schiţat o mişcare de scădere în decembrie anul trecut, pentru ca în luna imediat următoare să vină o răbufnire de jumătate de punct procentual.
La nivelul ultimului an, ponderea creditelor neperformante înregistrează o creştere de circa 3,2 puncte procentuale, în condiţiile în care soldul total al creditelor private s-a erodat de la o lună la alta din cauza scăderii stocului de credite în valută.
Rata foarte ridicată a creditelor cu restanţe mai mari de 90 de zile a fost identificată inclusiv de către FMI şi Comisia Europeană drept una dintre marile probleme ale sistemului bancar, în ultima perioadă Banca Naţională dialogând cu băncile comerciale pe tema unui nou set de reglementări care să uşureze procesul de scoatere din bilanţuri a creditelor neperformante care au fost deja provizionate integral şi pentru care nu mai există în mod rezonabil speranţa de recuperare.
La nivelul lunii martie băncile contabilizaseră credite de circa 54,6 miliarde de lei în categoria pierdere, reprezentând 28% din totalul brut al creditelor din sistem.
În ultimul an creditele pe care bancherii le privesc deja drept pierdere au urcat cu aproape 6%. La acestea se adaugă alte 8,7 miliarde de lei reprezentând credite clasificate în categoria „îndoielnic“, în scădere faţă de 11 miliarde de lei în martie 2013.
Numărul debitorilor cu restanţe la credite, persoane fizice şi juridice, depăşea 218.000 la sfârşitul primului trimestru din acest an, fiind în scădere cu circa 17.000 faţă de nivelul din urmă cu un an.
Pe de altă parte, Banca Naţională apreciază că sistemul bancar local este bine echipat cu capital şi provizioane pentru a suporta povara creditelor neperformante.
În martie, rata solvabilităţii pe sistem a urcat la 15,9% după ce încheiase 2013 la nivelul de 15%, considerat foarte confortabil având în vedere că include şi filtrele prudenţiale introduse de BNR odată cu trecerea la standardele de contabilitate IFRS şi că datele pe primul trimestru indică o ameliorare a profitabilităţii instituţiilor de credit. Majoritatea băncilor au o solvabilitate superioară pragului de 10% cerut de supraveghetori.
De asemenea, rata de lichiditate s-a menţinut la 1,5%, nivel considerat de banca centrală drept „adecvat“.
Imaginea ponderii creditelor neperformante din sistem s-ar putea schimba odată ce va fi introdusă noua definiţie elaborată de Autoritatea Bancară Europeană.
BNR ar urma să facă prima raportare pe baza noii metodologii până la sfârşitul acestui an.
