Într-o perioadă în care economiile naţionale se confruntă simultan cu presiuni structurale, cu o transformare digitală accelerată şi cu schimbări profunde pe piaţa muncii, antreprenoriatul este recunoscut din ce în ce mai mult drept un pilon strategic al dezvoltării economice. În România, fundamentarea politicilor publice pe analize empirice solide nu este doar dezirabilă; este esenţială pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi pentru reducerea decalajului faţă de economiile europene mai avansate.
Raportul Global Entrepreneurship Monitor – România 2024/2025 oferă tocmai un asemenea fundament analitic. Construit pe baza metodologiei GEM Global, comparabilă la nivel internaţional şi aplicată în mod consecvent în peste 50 de economii, raportul combină perspectivele populaţiei adulte cu evaluările experţilor naţionali. Această perspectivă duală oferă un fundament empiric robust atât pentru formularea politicilor economice, cât şi pentru cercetarea ştiinţifică.
Rezultatele relevă, totuşi, o provocare structurală familiară. Antreprenoriatul românesc continuă să fie modelat de dezechilibre care îi limitează potenţialul transformator. O pondere semnificativă a iniţiativelor antreprenoriale rămâne determinată de necesitate, mai degrabă decât de oportunitate. Nivelurile de inovare rămân modeste, iar numeroase afaceri se confruntă cu dificultăţi persistente în extinderea activităţii şi în susţinerea creşterii pe termen lung. Aceste tipare sugerează că antreprenoriatul din România întâmpină încă dificultăţi în tranziţia de la strategii de supravieţuire la motoare ale productivităţii şi ale modernizării structurale.
În acelaşi timp, raportul identifică o oportunitate majoră generată de valul continuu al schimbării tehnologice. Transformarea digitală, în special rolul tot mai amplu al inteligenţei artificiale, are potenţialul de a deveni un factor decisiv al creşterii productivităţii şi al modernizării modelelor de afaceri. Totuşi, tehnologia, de una singură, nu este suficientă. Impactul său depinde în mod fundamental de existenţa unor cadre instituţionale favorabile, a unor sisteme educaţionale eficiente şi a unei forţe de muncă dotate cu competenţele necesare.
Această intersecţie dintre antreprenoriat, digitalizare şi inteligenţă artificială va defini, cel mai probabil, peisajul competitiv al anilor următori. Pentru firmele noi şi cele aflate în creştere, adoptarea tehnologiilor nu mai reprezintă doar o opţiune; ea devine tot mai mult o condiţie prealabilă pentru competitivitate, productivitate şi acces la piaţă. În consecinţă, raportul examinează nu doar ratele de adoptare, ci şi barierele reale cu care se confruntă antreprenorii: lacunele de competenţe, costurile financiare, sprijinul instituţional şi gradul de pregătire al capitalului uman.
În acest context, analiza fundamentată pe date devine esenţială. Implicarea UBB FSEGA în calitate de partener academic reflectă convingerea că cercetarea riguroasă este vitală pentru elaborarea unor politici publice eficiente şi pentru consolidarea dialogului dintre universităţi, mediul de afaceri şi factorii de decizie.
În ultimă instanţă, raportul GEM România 2024–2025 oferă factorilor de decizie un cadru valoros pentru identificarea priorităţilor de politică publică, de la educaţia antreprenorială şi digitalizarea IMM-urilor până la îmbunătăţirea accesului la finanţare şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru integrarea inteligenţei artificiale. Scopul său mai amplu nu este doar acela de a înţelege starea actuală a antreprenoriatului românesc, ci şi de a fundamenta politici economice coerente orientate către dezvoltare durabilă şi o convergenţă europeană mai profundă.
Lansarea oficială a raportului GEM România 2024–2025 va avea loc la sfârşitul lunii martie 2026.
