Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului, în vară, prima variantă de Cod fiscal ce prevedea reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, dar şi multe alte măsuri care, în opinia şefului statului şi a altor economişti, ar fi condus la un deficit bugetar greu de susţinut. În dezbaterile ulterioare, o serie de măsuri au fost amânate pentru 2017, între acestea reducerea TVA la 19% cu această dată (20% din 1 ianuarie 2016), reducerea impozitului pe dividende la 5% de la 16%, amânarea eliminării taxei pe stâlp şi a impozitului de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. În aceeaşi vreme, plata contribuţiilor de sănătate nu mai era plafonată la 5 salarii medii brute, ca în prima variantă de cod şi, foarte probabil, dintr-o scăpare, era impozitat tot venitul din câştigul din dividende, chiar dacă beneficiarul avea sau nu un contract de muncă prin intermediul căruia plătea deja contribuţii de sănătate.
Iată însă că, la o lună şi jumătate de la promulgarea celei de-a doua variante a Codului fiscal (7 septembrie), guvernul anunţă că o serie de măsuri ce fuseseră amânate în Codul fiscal vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2016.
Măsurile par în avantajul mediului de afaceri, dar ridică aceeaşi problemă pentru care aplicarea lor a fost amânată: anume că majorează deficitul bugetar, comentează economistul Ionuţ Dumitru.
„Ne apropiem periculos de un deficit bugetar de 3% în 2016, fără a lua în calcul majorările de salarii ce ar putea surveni ca urmare a modificării legii salarizării. Suntem acum pe la un 2,7 – 2,8% din PIB cu măsurile fiscale deja luate şi cu majorările de salarii aprobate – la medici şi profesori, de exemplu“, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal.
Pe de altă parte, arată el, modificările aceste arată că rămânem în aceeaşi logică a schimbărilor legislative frecvente care ne păstrează în zona de imprevizibilitate: pentru că dacă modifici cu atâta uşurinţă legea „în favoarea mea“, mâine o poţi modifica cu la fel de multă uşurinţă „în defavoarea mea“.
Pe de altă parte, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicitase deja guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să elimine plata contribuţiilor de sănătate de 5,5% la dividendele aferente anului 2016 şi încasate în 2017, având în vedere că intenţia de aplicare a impozitului de 5% pentru acest tip de venit fusese amânată pentru 2017. (În legislaţia în vigoare, persoanele fizice care încasează dividende plătesc un impozit de 16% pentru aceste venituri, la care se adaugă contribuţiile de sănătate de 5,5%, cu excepţia situaţiei în care beneficiarul obţine şi alte venituri impozitate.)
Preşedintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu, totodată copreşedinte al ALDE, susţine că măsurile anunţate de premier sunt sustenabile pentru că economia merge bine, având la acest moment din 2015 un excedent de 1% din PIB. Impactul bugetar al reducerii impozitului pe dividende este de 0,2% din PIB, potrivit lui Ionuţ Dumitru. Anul acesta bugetul de stat a fost construit luând în calcul venituri din dividende de 2,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că, la un nivel identic al veniturilor prezumate pe 2016, pierderea bugetară din reducerea impozitului de la 16% la 5% este de 1,5 mld. lei. Însă premierul spune că lucrurile nu trebuie judecate liniar. „Exact ca la TVA la alimente la 9%, noi am încasat mai mulţi bani cu 9% TVA decât cu 24%. De ce? Pentru că fiscalizăm, pentru că stimulăm declararea veniturilor şi acesta e un lucru foarte bun“, a susţinut Ponta.
În realitate, lucrurile nu stau cum spune premierul. Veniturile din TVA sunt, la nouă luni, cu peste 4 mld. lei mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Doar că în august şi septembrie ele sunt mai mici cu 400 mil. lei comparativ cu lunile similare din 2014 din cauza reducerii TVA. Deci reducerea TVA a redus şi veniturile statului, chiar dacă la un nivel foarte mic.
