Guvernul a făcut o mişcare surpriză anunţând reducerea de la 1 iunie a TVA la 9% de la 24%, nu doar la alimentele de bază, ci pentru toate produsele agroalimentare, băuturile nealcoolice şi servicii din alimentaţia publică, fără diferenţiere.
Vom gestiona mai bine această reducere decât dacă am fi scăzut taxa doar la anumite produse, a explicat ieri premierul Victor Ponta. Efortul financiar pentru buget este de 5 miliarde de lei, până la finele anului (şapte luni), ceea ce înseamnă că dacă reducerea se va reflecta în totalitate în preţurile la raft, în buzunarele cumpărătorilor va rămâne o sumă identică.
Jucători din industria de profil, dar şi economiştii au calificat măsura drept foarte bună, deşi încă există reţineri faţă de sustenabilitatea unei astfel de măsuri.
„Reducerea TVA va însemna pentru consumator preţuri mai mici la raft în magazine sau în meniul din restaurante. Pentru economie va însemna reducerea evaziunii fiscale“, spune Dragoş Petrescu, vicepreşedintele Asociaţiei Patronale a Hotelurilor şi Res-taurantelor din România (HORA) şi proprietarul grupului City Grill.
Pentru industria restaurantelor şi a hotelurilor anunţul de ieri este o mare surpriză întrucât noul Cod fiscal prevedea reducerea la 9% a TVA doar la alimente de bază.
Aceeaşi surpriză a fost şi pentru jucătorii din industria băuturilor nonalcoolice. „Toată piaţa s-a prăbuşit după 2009, au fost scăderi an de an şi nu doar în industria băuturilor nealcoolice. Orice măsură luată acum în economie îşi va arăta efectele în timp şi vorbim de ani. Poate că anul ăsta vom vedea o revenirea a pieţei faţă de anul trecut, însă până să ajungem la nivelul din 2009 este cale lungă“, a explicat Octavian Creţu, acţionarul majoritar şi preşedintele Romaqua, cel mai mare jucător local de pe piaţa băuturilor nealcoolice.
Premierul Ponta a spus ieri că are deja o parte din bani pentru acoperirea golului bugetar rezultat din reducerea TVA întrucât Ministerul Finanţelor îşi propusese să strângă la buget în T1 50,1 mld. lei şi a strâns 53,4 mld. lei, în vreme ce pe partea de ieşiri îşi propusese să cheltuiască 55,4 mld. lei, dar nu a cheltuit decât 48 mld. lei. Prin urmare, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli faţă de program este de 5,4 mld. lei în T1, ceea ce face posibilă reducerea TVA din acest an, potrivit şefului Executivului.
Antreprenorii din industria de profil spun că măsura se va vedea în sporirea volumului de vânzări, însă aici condiţia este ca reducerea să se reflecte în preţuri. Dacă scăderea TVA cu 15 puncte ar fi transferată în preţurile produselor cărora li se aplică taxa de 9%, acestea ar trebui să se ieftinească la raft cu 12%.
„Când TVA de 9% intră în vigoare la 1 iunie, trebuie să se ducă aproape toată în preţ“, a spus ieri premierul, care a cerut Ministerului Agriculturii şi ANAF să verifice dacă diminuarea TVA va fi reflectată în preţ.
În prezent, cu 24%, România are una dintre cele mai ridicate taxe standard pe valoare adăugată din UE, fiind depăşită doar Ungaria (TVA de 27%), Suedia (TVA 25%) şi Danemarca (TVA 25%). În UE, cotele reduse de TVA, în funcţie de diferitele sortimente alimentare cărora li se aplică acestea, pleacă de la 18% în Ungaria şi ajung la 0% în Marea Britanie sau Irlanda. Pe de altă parte, în România, ponderea cheltuielilor cu alimentele în veniturile populaţiei este cea mai ridicată din UE – 32%, faţă de media UE de 18%. Cel mai puţin cheltuiesc cu alimentele, ca pondere în venituri, britanicii şi austriecii (13%).
Industria alimentară românească a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 mld. lei (9 mld. euro), dar cu un sold negativ - diferenţa dintre pierderile şi profitul brut de 200 mil. lei (45 mil. euro).
Deşi sectorul are cu 475 de firme mai puţin faţă de 2008, cifra de afaceri totală a firmelor a crescut cu peste 25%, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
Pierderile brute ale companiilor s-au adâncit de la un miliard de lei în 2008 la peste 1,5 mld. lei în 2013, în timp ce din industrie au plecat în jur de 15.000 de salariaţi.
Pentru o companie miza prezenţei în industria alimentară românească este enormă având în vedere că aici este a şaptea piaţă de consum din Uniunea Europeană ca mărime.
Florin Rizea, şeful fabricii de mezeluri Meda Prod 98, unul dintre cei mai mari 20 de producători de mezeluri de pe piaţa locală, arată că este prima dată când are loc o reducere de TVA în condiţiile în care până acum am avut o majorare: „Lipseşte predictibilitatea în condiţiile în care trebuie modificate toate sistemele informatice. Vor fi sincope în primele zile“.
Sorana Georgia, director executiv al Billa, opinează că reducerea TVA se va vedea în calitatea produselor cumpărate, nu neapărat în volum. dar Nicolae Ciuleac, proprietarul Carniprod Tulcea, crede contrariul: „Va mai fi încă o porţie de mâncare la masă. Marjele de câştig ale comercianţilor nu se vor modifica pentru că preţurile vor fi corectate la raft“.
Scăderea TVA anunţată din iunie este apreciată nu doar de jucători din industria de profil, ci şi de consultanţii fiscali sau economişti şi bancheri.
Potrivit Ramonei Jurubiţă, partener, head of taxation services la KPMG România, decizia de reducere a TVA este la prima vedere un lucru pozitiv, în contextul în care economia are nevoie de o creştere a consumului, dar nu ar trebui implementată decât dacă există o analiză fundamentată a impactului aşteptat.
Mihaela Mitroi, liderul departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC, opinează că scăderea TVA la alimente va contribui la stimularea consumului, va reduce sărăcia în rândul populaţiei cu venituri reduse şi ar putea duce la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune.
Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, a subliniat că măsura va avea un efect pozitiv asupra preţurilor la raft, chiar dacă este de aşteptat ca şi producătorii şi comercianţii să fie tentaţi să benficieze de pe urma acestei scăderi.
Potrivit lui Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, reducerea TVA-ului la produse alimentare şi servicii de alimentaţie ar trebui să contribuie la ajustarea preţurilor acestor bunuri, dar şi la atenuarea evaziunii fiscale, iar aceste decizii de relaxare fiscal-bugetară vor avea un impact în economia reală mai puternic dacă se vor reflecta asupra cererii de bunuri şi servicii made in România şi mai puţin asupra importurilor.
Cum şi-a fundamentat Guvernul decizia de reducere a TVA la alimente de la 1 iunie
+ Măsura este sustenabilă (cost estimat de 5 miliarde de lei pe an; din care 3,3 miliarde de lei au fost deja încasaţi suplimentar pe primul trimestru)
+ Măsura este uşor de administrat, prin aplicarea ei generală la toate alimentele şi băuturile nealcoolice, precum şi serviciile de alimentaţie publică;
+ Ponderea cheltuielilor cu alimente în veniturile populaţiei - cea mai mare din UE;
+ Reducerea evaziunii în domeniu (în prezent, evaziunea la alimente este una din cele mai mari din România), creşterea competiţiei;
+ Siguranţa alimentară, producţie şi consum intern;
+ Locuri de muncă fiscalizate în agricultură, industria agroalimentară şi alimentaţia publică.