• Leu / EUR4.7352
  • Leu / GBP5.3288
  • Leu / USD4.2979
ZF 24

Renegocierea deceniului: ce redevenţe vor plăti companiile care exploatează petrol şi gaze. Petrom a plătit în 2012 ca redevenţă 6 $ la fiecare baril de ţiţei extras în valoare de 94$

Renegocierea deceniului: ce redevenţe vor plăti companiile care exploatează petrol şi gaze. Petrom a plătit în 2012 ca redevenţă 6 $ la fiecare baril de ţiţei extras în valoare de 94$

Autor: Roxana Petrescu

17 sep 2013 20479

Petrom şi Romgaz au virat către statul român redevenţe cumulate de un miliard de lei (230 de milioane de euro) în 2012, ceea ce reprezintă 7% din valoarea producţiei de petrol şi gaze de 3,3 miliarde de euro a celor două companii.

Întrebarea care se ridică în acest context este care ar fi cel mai bun sistem de redevenţe pe care România l-ar putea aplica de la începutul anului viitor, astfel încât să crească valoarea încasărilor fără a periclita proiecte majore de investiţii, aşa cum sunt explorările din Marea Neagră? În Ro­mânia, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procent din valoarea producţiei. În funcţie de dimensiunea zăcământului procentul aplicat variază între 3,5% şi 13,5%, atât pentru petrol, cât şi pentru gazele naturale. La privatizarea Petrom statul

s-a obligat să menţină acest sistem de taxare zece ani de zile, adică până la finalul anu­lui 2014. Astfel, de la anul Ro­mânia ar trebui să aleagă un nou sis­tem, iar potrivit decla­raţiilor politice recente, aceste modificări ar putea fi im­ple­mentate chiar înainte de termen. 

„Redevenţa nu este singurul beneficiu al statului din producţie având în vedere alte taxe şi impozite (peste 80 de tipuri de impozite şi taxe, impozite pe salarii, impozit pe profit, impozite locale etc). OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, la nivelul anului 2012 numai din taxe şi impozite OMV Petrom a contribuit cu aproximativ

2 miliarde euro. La acestea se adaugă dividendele aferente participaţiei de 20,64% a statului în OMV Petrom“, spun reprezentanţii companiei.

Compania mai spune că de la privatizare a investit peste 9 miliarde de euro, circa un miliard de euro pe an, ceea ce înseamnă 90% din profitul operaţional în această perioadă.

 

Cum sunt redevenţele la alţii?

În Turcia, de exemplu, se aplică o redevenţă fixă de 12,5% atât pentru producţia de petrol, cât şi pe cea de gaze.

În Germania, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), se percepe o redevenţă de 10% atât din valoarea pro­ducţiei de gaze, cât şi din cea de petrol. În Ungaria, redevenţele variază între 12% şi 30% în funcţie de dimensiunea zăcământului, iar în Franţa redevenţele pot ajunge până la 30% din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ.

În Italia, ţară a cărei industrie de hidrocarburi poate fi comparată cu cea din România, redevenţa este de până la 7% din valoarea producţiei în funcţie de dimensiunea zăcământului, la care se aplică o taxă suplimentară de 3% pentru un fond special, potrivit ANRM.

„Este un nivel al redevenţelor potrivit, nu este un sistem dezastruos din punctul de vedere al statului. Nu credem că o medie europeană este relevantă“, a spus Sorin David, managing partner la firma de avocatură David&Baias. În ultimul an, mai mulţi oficiali au precizat că sistemul de redevenţe aplicat de România este sub media europeană, fără a preciza însă care este această medie.

„Referitor la proiectul privind modificarea re­gi­mului de reglementare şi impozitare a sectorului de petrol şi gaze, la acest moment ne aflăm în etapa de finalizare a unei analize comparative complexe a diferitelor sisteme de impozitare aplicate la nivel mondial şi în special din Europa“, a explicat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

La rândul lor, reprezentanţii Petrom au precizat că au „un dialog continuu cu autorităţile pentru a explica strategia şi specificul industriei de petrol şi gaze din România, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru a arăta perspectivele şi nevoile de investiţie ale sectorului“.

 

Cât câştigă statul din redevenţe?

„În anul 2012, statul român a încasat redevenţe în valoare totală de 1,4 miliarde de lei (315 mil. euro)  astfel 1,19 miliarde de lei (267 mil. euro) reprezintă contravaloarea redevenţelor încasate în baza Legii petrolului, 216 milioane de lei (48 mil. euro) reprezintă contravaloarea redevenţelor încasate în baza Legii minelor. În anul 2012 OMV Petrom a achitat redevenţe în valoare de 814,93 milioane de lei (183 mil. euro), iar Romgaz în valoare de 205,42 de milioane de lei (46 mil. euro)“, a mai spus Duţu. Astfel, 85% din toate redevenţele pentru petrol şi gaze colectate de stat au venit de la Petrom şi Romgaz.

Anul trecut Petrom a extras din România 62,4 milioane de barili de petrol şi gaze, preţul mediu pe barilul de petrol realizat la nivel de grup fiind de 94 dolari, potrivit raportului pe 2012 al companiei. Acest preţ mediu reprezintă preţul cu care petrolul extras de Petrom porneşte spre rafinărie.

Din această producţie totală, 28,7 milioane de barili au reprezentat producţia de petrol, restul fiind producţia de gaze (5,16 mld. metri cubi). Dacă la petrol există un preţ internaţional la care se calculează redevenţele, la gaze preţul cu care-şi vând producătorii locali cantităţile extrase şi la care se evaluează producţia este regle­mentat şi anul trecut a avut o valoare de 143 de dolari pe mia de metri cubi, de 3 ori mai mic faţă de cel din import.

„Dacă la petrol avem o cotaţie internaţională la care ne raportăm pentru a calcula redevenţele, la gaze România nu are o piaţă conectată la preţurile internaţionale, aşa că automat redevenţa se calcu­lează la preţul reglementat“, explică Alexandru Pătruţi, fostul preşedinte al ANRM, modul de calcul al redevenţelor.

 

Cât dă fiecare?

Producţia de ţiţei a Petrom a fost de circa 2,7 mld.$ (2,1 mld. euro), iar cea de gaze s-a ridicat la 737,8 mil. $ (562 mil. euro). Pentru producţia totală de 2,6 mld. euro compania a plătit 183 mil. euro sub formă de rede­venţe, adică circa 7% din va-loarea producţiei. Astfel, dintr-un baril de 94 dolari Petrom a virat către bugetul de stat 6,5  dolari prin redevenţele pentru petrol şi gaze.

Romgaz a avut anul trecut o producţie de gaze naturale de 5,6 miliarde de metri cubi. Preţul mediu pentru pro­ducţia internă a fost de 143 de dolari pe mia de metri cubi. Asta înseamnă că valoarea producţiei de gaze a Romgaz a fost de circa 800,8 milioane de dolari (623,4 milioane de euro).

În contul acestei producţii, Romgaz a vărsat către statul român o redevenţă de 46 de milioane de euro, adică 7% din valoarea producţiei. Practic, dacă Romgaz primeşte 143 de dolari pe fiecare mie de metri cubi extrasă, către stat plăteşte numai 10 dolari prin redevenţe.

Astfel, cele două companii, Petrom şi Romgaz, au virat către statul român sub formă de redevenţe în 2012 circa un miliard de lei (230 de milioane de euro), dar au extras petrol şi gaze în valoare cumulată de 3,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă procentual 7%.

ANRM nu a prezentat date diferenţiate pentru redevenţele încasate din producţia de petrol şi din cea de gaze, dar pornind de la faptul că Petrom şi Romgaz au producţii de gaze similare, rezultă că şi nivelul redevenţelor pentru gazele extrase poate fi aproximativ egal.

Potrivit acestui raţionament, Petrom a plătit anul trecut redevenţe de circa 140 mil. euro numai pentru producţia de petrol. Petrom a extras anul trecut din România 28,7 milioane de barili de ţiţei.

La preţul mediu realizat la nivel de grup valoarea producţiei a fost de circa 2,7 mld.$ (2,1 mld. euro). Astfel, redevenţa plătită reprezintă 6,6% din valoarea producţiei şi înseamnă că dintr-un baril de ţiţei de 94 $ statul român încasează prin redevenţă circa 6 $, potrivit calculelor ZF.

 

Ce sisteme de taxare există pentru petrolişti?

În cele mai multe ţări din lume exploatările de petrol şi gaze funcţionează în baza unor contracte de concesiune, adică resursele aparţin statului, dar producţia le revine investitorilor în schimbul unei redevenţe.

„Contractele de împărţire a producţiei sunt acelea în care un investitor îşi asumă riscul explorării, al dezvoltării şi al echipării, iar ceea ce se obţine la gura sondei se împarte între stat şi operator. Iniţial investitorul îşi acoperă costurile de producţie, iar abia apoi statul îşi primeşte partea din producţie. Apoi statul monitorizează activităţile de decontaminare“, explică Vasile Iuga, senior partner în cadrul PwC. Aceste contracte se aplică mai ales în ţările africane şi în Asia.

Contractele de servicii sunt cele prin care statul angajează pe cineva să facă lucrările, dar acest sistem, aplicabil acum în Mexic sau Iran, este din ce în ce mai puţin folosit.

În cadrul contractelor de concesiune se aplică mai multe tipuri de redevenţe, pe venituri, pe profit sau un mix din cele două.

În Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia se aplică taxe pe profiturile petroliştilor, dincolo de cele aplicate tuturor companiilor. Nominal, aceste taxe au o valoare de 30% în Marea Britanie, 52% în Danemarca şi 51% în Norvegia, dar efectiv, după deduceri, nivelul taxei este de 15%, 18%, respectiv 21%, potrivit PwC.

„Dacă ar fi să aplicăm acest sistem pe profit, după ani de redevenţe, efortul ar fi foarte mare pentru că este greu să determini profitul pe 370 de zăcăminte, atâtea câte au în concesiune Petrom şi Romgaz“, este de părere Iuga.

Reprezentanţii PwC nu au precizat care ar fi nivelul optim de redevenţe spre care ar trebui să se îndrepte România, dar au spus că pentru segmentul offshore sistemul aplicat ar trebui să fie diferit.

Totodată, reprezentanţii PwC au mai precizat că modificarea redevenţelor pentru zăcămintele mici, acolo unde se percepe o taxă de 3,5% din valoarea producţiei, ar descuraja companiile în a mai investi în ele.

Practic, soluţia ar fi creşterea redevenţelor pentru zăcămintele mari concomitent cu elaborarea unui nou regim de taxare pentru noile zăcăminte identificate în Marea Neagră.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.09.2013

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7352
Diferență: -0,0042
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2979
Diferență: 0,7619
Ieri: 4.2803
Azi: 5.3288
Diferență: 0,3106
Ieri: 5.3251
Azi: 4.3226
Diferență: 0,0324
Ieri: 4.3235