• Leu / EUR4.7787
  • Leu / GBP5.6852
  • Leu / USD4.3149
ZF 24

Reportaj ZF din Nana, comuna unde Băsescu a intrat în agricultură: „Aici e capăt de linie. Mai toţi fac naveta la Bucureşti să fie paznici, restul aşteaptă în poartă pensia şi alocaţiile“

Reportaj ZF din Nana, comuna unde Băsescu a intrat în agricultură: „Aici e capăt de linie. Mai toţi fac naveta la Bucureşti să fie paznici, restul aşteaptă în poartă pensia şi alocaţiile“

galerie foto

Autor: Gabriel Razi

11.11.2013, 20:58 6351

Raportul dintre fermele mici şi cele mari este similar cu cel la nivel de economie, iar direcţia bunăstării este clară. Cei care au reuşit să integreze cât mai mult teren în ferme au în curţi tractoare şi combine mai noi de zece ani, au recondiţionat clădirile fostului IAS, în timp ce restul se mulţumesc în continuare cu vechile utilaje româneşti, aşa-numitele „U-650“.

Aproape singurii din Nana care fac business din agricultură sunt cele zece companii cu peste 50 de hectare fiecare, însă banii veniţi din recolte nu ridică nivelul de trai din comună pentru că niciunul din agro-latifundiarii locali nu este un mare angajator, iar forţa de muncă din Nana se urcă în fiecare dimineaţă în microbuzele inscripţionate cu Bucureşti pentru a îmbrăca uniformele de paznici sau pe cele ale muncitorilor din fabricile de biscuiţi.

Semnele sărăciei sunt evidente: săteni care vând la poartă o mână de legume, căruţe pline cu vreascuri şi bătrâni care reazemă porţile în aşteptarea pensiei. Din 2.500 de oameni din localitate, 40% sunt pensionari.

Luni dimineaţă Nana părea aproape pustie, primele ieşite la întâmpinare sunt câteva gâşte, iar apoi apare în peisaj o mână de elevi cu ghiozdane în spate. În primărie, o clădire cu un nivel şi câteva birouri înghesuite pe un singur hol, subiectul zilei rămâne în continuare ferma preşedintelui.

„Terenul cumpărat de Ioana Băsescu a făcut parte în trecut din IAS Buciumeni, al cărei teren s-a împărţit între mai mulţi proprietari după destructurarea fermei de stat la începutul anilor 2000“, explică Marian Dobre, agentul agricol de la Primăria Nana.

Unul dintre loturile de teren ale fostei ferme de stat a ajuns în 2006 în proprietatea familiei de investitori italieni Bertola, care au luat în proprietate terenuri în Nana prin intermediul companiei Berfige, înregistrată în Bucureşti.

Italienii nu au făcut însă agricultură la Nana, ei au consolidat treptat terenurile cu ajutorul unui intermediar român şi aşa au ajuns la 290 de hectare împărţite în mai multe loturi.

„Noi nu am ştiut nimic despre tranzacţie. Am văzut doar actele trecute la primărie şi am introdus proprietarul în registrul agricol“, explică Marian Dobre.
 

Terenul, în mijlocul unui câmp pustiu

Pentru a ajunge la terenurile fermei „Băsescu“ este nevoie de un adevărat exerciţiu de off-road. Drumul vălurit de pământ de la marginea comunei face imposibilă accelerarea la peste 10 km/h, iar prima ploaie va împiedica orice autoturism să ajungă la marginea brazdei.

Câmpul este pustiu, singurele care animează peisajul sunt câteva capre care pasc la marginea unui canal de irigaţii invadat de mărăcini, iar singura reţea de electricitate vizibilă este în apropierea unei păduri aflate la câţiva kilometri depărtare.

Peisajul este departe de declaraţiile anterioare ale lui Traian Băsescu care descria o fermă cu livezi de vişini şi pruni, un loc unde ar urma să se retragă după terminarea mandatului de la Cotroceni.

Cu toate acestea, Ioana Băsescu a plătit pentru fiecare hectar de la Nana câte 4.500 de euro, bani luaţi printr-un credit ipotecar de la CEC Bank.

Localnicii vorbeau ieri în comună şi despre faptul că Elena Udrea ar fi fost văzută în zonă alături de consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu cu puţin timp înainte de realizarea tranzacţiei.

„Nu este nici mult, nu este nici puţin. Terenurile necomasate de aici se vând pentru 8.000-10.000 lei/hectarul (2.000-2.200 euro/hectar), dar preţurile se duc în sus“, mai spune agentul agricol de la Primărie.

Actul care dovedeşte prezenţa Ioanei Băsescu în Registrul Agricol din Nana

Posibilităţile de extindere a fermelor de la Nana sunt acum reduse având în vedere că aproape toate suprafeţele disponibile sunt deja arendate, iar micii proprietari nu au suprafeţele comasate.

Un lucru este însă cert, terenurile din această zonă sunt printre cele mai fertile din ţară şi în anii buni pentru agricultură fermierii au productivităţi la cereale de până la şapte tone/hectar, dublu faţă de media naţională.


 

De cinci ori mai multe tractoare faţă de media naţională

Unul din puţinele plusuri din curţile micilor fermeri este densitatea tractoa­relor. Cu un stoc de 600 de utilaje în comună, fiecare tractor lucrează în medie 10 hectare, ceea ce indică o densitate de cinci ori mai mare decât cea la nivel de economie şi numai la jumătate faţă de cea din Germania.

„Avem tractoare, a fost nevoie să îşi cumpere unul de pe stradă şi şi-au luat imediat toţi“, explică reprezentantul primăriei.

În total în piaţa agricolă sunt 170.000 de tractoare dintre care jumătate sunt mai vechi de 20 de ani, iar gradul de înlocuire este de numai 1% anual.

Deşi fermele de subzistenţă, cele câteva animale şi cele câteva rânduri de legume din curţi asigură mâncarea de bază a familiilor, peisajul de la Nana rămâne dezolant: case dărăpănate, garduri de lemn ce stau să cadă şi bătrâni pentru care tot ce mai contează este apariţia pe uliţă a postaşului care aduce pensiile.

„Aici este căpăt de linie, căpăt de ţară. Cei care muncesc fac naveta la Bucureşti să fie paznici sau să muncească la fabricile de biscuiţi. Restul aşteaptă pensia şi alocaţiile la poartă. Nu avem aici nici canalizare, iar apa potabilă vine din fântâni“, încheie Marian Dobre de la Primăria Nana.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.11.2013

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7787
Diferență: 0,0209
Ieri: 4.7777
Azi: 4.3149
Diferență: 0
Ieri: 4.3149
Azi: 5.6852
Diferență: 0,0211
Ieri: 5.6840
Azi: 4.3771
Diferență: 0,4152
Ieri: 4.3590